Stampe lusitane
Dimensiune font:
Miez de noapte de decembrie la Lisabona. E cald, cer năclăios. Aeroportul cam pustiu, o gară de provincie, a rămas undeva în întuneric. Uriaşul radar din preajmă se roteşte lăsând un scârţâit de cumpănă de fîntână într-o noapte cu vântoasă. Cocoţat la etajul Imperialei, siluetă cu linie desuetă şi hârbuită, vreau să văd totul. Ceva nu mă lasă să privesc. Mă urmăresc încă chipurile cafenii ale negrilor de pe aeroport, chipurile acelea de culoarea cojilor de nucă fierte pentru vopseli, privirile lor speriate, neliniştite. Veneau de undeva de departe, din miezul Africii, erau tunşi chilug şi aveau, fiecare, câte o ladă grea de recrut. Veneau, ca apoi să se întoarcă pentru a lupta împotriva celor de aceeaşi culoare cu ei. Îmi păreau pe aeroportul pustiu o turmă de gazele prinse în captivitate.
*
Străzile. Arcuiri de hamgere. De o parte şi de alta- casele. Poartă văluri de mătase neagră aşa ca femeile din cele mai habotnice aşezări mahomedane, ceea ce le accentuează enigmele. Sunt străzile cu mai puţină lume de la marginea oraşului. Din acest univers dăm în pieţe, pieţe rotunde, abundent luminate, lucind ca nişte cadrane solare. Străzi-râuri, secţionate de pieţe, nişte lacuri de acumulare. Pe Avenida da Liberdad, stradă harfă a Lisabonei, circulă încă maşini, restaurantele îşi aşteaptă clienţii. Oraşul sclipeşte ca un cabaret. Luminile fluide se fac particule şi pătrund ca nişte izotopi în vestimentaţia oamenilor, inflamând-o. Marile bulevarde par nişte ruguri ori nişte braţe fosforescente de sepie. Din arterele cele largi se desprind străzi strâmte, defilee montane, potopite de întuneric, pe unde stau ticsite ca nişte lăcuste în agonie, automobilele abandonate pentru câteva ceasuri. Localurile de noapte îşi deschid şi-şi închid ritmic uşile de pivniţă. Ochii prostituatelor, cele care n-au căpătat un loc la mesele din cabarete, se aprind şi se sting în zadar. Aerul moale e plin de amar, amarul tristeţii lor. Dinspre estuarul fluviului Tejo, estuar ieşind din chimirul de nestemate aii uriaşului pod suspendat, se tăvăleşte miros acrişor-amărui de alge fermentate. Oraşul nu doarme aproape deloc. În Lisabona noaptea viaţa merge înainte. Forfotă subacvatică de bancuri de peşti şi moluşte.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau