Ce pățeau românii care beau prea mult alcool pe vremea lui Nicoale Ceaușescu. Măsurile erau crunte

România a trecut printr-o perioadă extrem de grea în perioada în care alcoolul nu era consumat cu moderație. Cum au încercat oficialii din perioada comunistă să-i facă pe români să scadă din cantitatea de băutură consumată?

Perioada comunistă: Ce pățeau românii care consumau prea mult alcool?
România se afla încă din perioada comunistă în topul țărilor consumatoare de mult alcool. Pentru a-i opri pe români din consumul excesiv de alcool, organele de comandă comuniste s-au folosit de legenda conducătorului Get Burebista. Subliniem faptul că în anii ’80, consumul alcoolice ajunseseră la cote alarmante. Analiza ultimilor ani ai regimului comunist dovedeau că vreme de patru decenii vânzăriile de băuturi alcoolice s-au aflat într-o continuă amplicare. Încă de la începutul anilor ’50, berea era caracterizată ca fiind un produs de lux, mai putin acceptabil în comerț. Anuarul Statistic al Republicii Socialiste Române, în anul 1981, arăta că față de 1950 consumul de bere se mărise în România de la 880.000 de hectolitri , la 9.734.000 hectolitri în 1980 , adică peste 11 ori.
Consumul de vin a crescut de la 6.800 de vagoane în 1950 la aproape 30.000 în 1980, adică de peste 4 ori. Cel mai excentric vin a ajuns în anii ’50 din centrele alimentare pe mesele românilor era numit, în popor, „Vin Ipeil” sau „vin din surcele’. Era considerat un alcool otrăvitor, obţinut prin distilarea lemnului, iniţialele IPEIL însemânând: „Întreprinderea pentru Exploatarea Industriei Lemnului”. Vânzările de ţuică se dublaseră în trei decenii, iar consumul altor feluri de băuturi alcoolice (distilate) a crescut de şase ori până în anii ’80.

Burebista, eroul luptei cu alcoolismul
În urma datelor statistice, consumul real de alcool în România era mult mai mare datorită cantităților subtanțiale de băuturi produse de români în propriile gospodării. Documentele din arhivă de la începutul anilor ’80 precizau neliniștea autorităţilor vremii pe seama faptului că românii îşi foloseau parcelele destinate cultivării legumelor pentru producţia de struguri. Cea mai mare îngrijorare a autorităţilor viza problemele cauzate de alcoolism la locul de muncă. Erau anunţate amenzi şi chiar pedepse cu închisoarea celor care ajungeau băuţi la serviciu. Autorităţile comuniste plănuiau interzicerea vânzării de băuturi alcoolice în imediata vecinătate a uzinelor.

Confrom Adevărul, în campaniile de presă anti-alcool, românilor le era amintită adesea legenda regelui get Burebista care a ordonat distrugerea plantaţiilor de viţă de vie din ţara sa. Originea acestei evocări era un citat al istoricului antic Strabon. „Ajungând în fruntea neamului său, care era istovit de războaie dese, getul Burebista i-a înălţat atât de mult prin exerciţii, abţinere de la vin şi prin ascultare faţă de porunci, încât în câţiva ani a făurit un stat puternic şi a supus geţilor cea mai mare parte din populaţiile vecine. Ba încă a ajuns să fie temut şi de romani”, scria istoricul, în Geografia.