Topul pensiilor speciale din România: Cel mai mare venit sare de 50.000 de lei

18 pensionari speciali din România au venituri brute de peste 40.000 de lei, primul din top fiind un fost magistrat, care depășește pragul de 50.000 de lei.

Reforma pensiilor speciale, un demers care pentru moment a luat pauză în Camera Deputaților, urmărește prin una dintre prevederi să supraimpoziteze marile venituri. În acest context, „Adevărul” a solicitat Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) date despre cele mai mari 20 de pensii speciale din România, adică valoarea acestora, dar și legea în baza căreia sunt date, pentru a vedea din ce categorie fac parte, în condițiile în care, din cauza politicii de confidențialitate a datelor, nu pot fi date numele beneficiarilor.

Valoarea brută a celei mai mari pensii speciale din România, din prezent, se ridică la 50.359 de lei și e acordată unui fost magistrat. E singura pensie specială care sare de 50.000 de lei, în condițiile în care următoarele pensii sunt de 48.015 lei (poziția a doua), 46.827 de lei (poziția a treia), 44.904 lei (poziția a patra), 44.143 de lei (poziția a cincea). Toate acestea sunt tot ale unor foști magistrați.

Prima pensie care nu aparține unui fost magistrat este cea a unui fost pilot (în valoare de 41.478 de lei, a 13-a ca valoare, potrivit datelor CNPP). De altfel, în primele 20 de pensii speciale ca valoare, doar două sunt ale unor foști piloți, în timp ce 18 sunt ale unor foști magistrați. Primele 18 pensii speciale din „top” depășesc 40.000 de lei, în timp ce pensia specială cu numărul 20 ca venit e de 39.922 de lei brut.

Media fiecărei categorii de speciali

CNPP a transmis numărul pensiilor de serviciu aflate în plată din evidența lor, precum și media fiecărei categorii de pensii. Mai precis, e vorba de șase pensii care sunt date în baza unor legi: ale foștilor judecători și procurori, ale foștilor diplomați, ale foștilor funcționari publici parlamentari, ale foștilor piloți (personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România), ale celor care au fost la Curtea de Conturi și ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor.

Cei mai mulți pensionari speciali din aceste categorii, potrivit datelor din luna mai, îi regăsim în rândul foștilor magistrați, în număr de 5.252, iar media acestora este de 21.555 de lei (cu 31 de lei mare față de luna precedentă). Următoarea categorie, ca număr, este cea a celor care au fost în personalul auxiliar de specialitate de pe lângă instanțe și parchete: 1.658 de beneficiari, media pensiilor fiind de 5.125 de lei. Apoi, urmează categoria foștilor piloți, cu 1.369 de beneficiari și pensie medie de 11.507.

735 de beneficiari sunt din rândul foștilor diplomați, cu o pensie medie de 5.808 lei, în timp ce 714 sunt foști funcționari publici parlamentari, cu o medie a pensiilor de 5.051 lei. Categoria de pensionari speciali cu cei mai puțini beneficiari sunt cei de la Curtea de Conturi, cu o pensie medie de 8.490 de lei.

De pensii ocupaționale mai beneficiază și cei care au lucrat în sistemul de apărare și de ordine publică: MApN, MAI, SRI, SIE, STS sau SPP. În luna martie, Virgil Guran (vicepreședinte pe teme de apărare al PNL) susținea că pensia medie din acest sistem e de circa 4.000 de lei. În urmă cu aproape un an, în luna august, Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale preciza pentru Economedia că pensia medie este de 4.190 de lei.

Cum vrea Puterea să taie din venituri

După încercări ratate de supraimpozitare a pensiilor speciale, una chiar cu 85%, Coaliția a venit cu ideea supraimpozitării cu 30%, însă doar acelei părți a venitului care „excede aplicării principiului contributivității“, adică nu vine de la bugetul asigurărilor, ci este suportată de la bugetul de stat și depășește în prezent suma de 6.789 de lei (adică salariul mediu brut la fundamentarea bugetului pe acest an). Prin urmare, conform datelor furnizate de CNPP referitoare la media pensiilor, supraimpozitarea ar funcționa mai ales la foștii magistrați și foștii piloți. În cazul acestora, media sumei suportate de bugetul de stat este de 19.902 lei la foștii magistrați, iar la foștii piloți de 7.519 lei.

O altă măsură înaintată de Ministerul Muncii, pentru a fi amendat proiectul de lege de la comisiile de specialitate, este cea a interzicerii cumulării de pensii speciale, fiind însă puține cazuri, întâlnite mai ales în cazul celor care au fost și în magistratură sau diplomație, apoi au ajuns și în politică, sau în cazul unor foști parlamentari, care au primit mandate la CCR. Un exemplu cunoscut este cel al actualului șef al CCR, Marian Enache, fost deputat, acum magistrat al Curții Constituționale de șapte ani.

Pauzele lungi și dese

Reforma pensiilor speciale a fost discutată într-un ritm sacadat și lent, încă de la apariția primei forme a proiectului. Prima dată a fost la finalul lunii decembrie, în care în doar câteva zile, fără vreo dezbatere amplă, a trecut de Guvern. La Senat, deși ajunsă imediat, inițiativa a fost dezbătută și votată tot cu câteva zile înainte să fie adoptată tacit, la final de martie. Și la acest for, dezbaterile de substanță au lipsit, fiind doar două încercări ratate la Comisia de buget-finanțe, unde niciunul dintre miniștrii responsabili de reformă, de partea de finanțe sau de vreuna din pensiile speciale nu a venit. Ajunsă în aprilie la Camera Deputaților, singura încercare de dezbatere a fost săptămâna trecută, după ce au ajuns amendamentele de la Ministerul Muncii. Însă ceea ce trebuia să fie o dezbatere aplicată pe proiect s-a transformat în declarații politice, nefiind discutat niciunul dintre amendamente. Concluzia: sunt așteptate noi puncte de vedere de la ministere până vineri, iar săptămâna viitoare sunt reluate discuțiile.

Asociațiile magistrațiilor vin cu acuzații

Patru asociații ale magistraților au transmis președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și comisarului european pentru justiție Didier Reynders, o scrisoare deschisă în care acuză Comisia Europeană de „ipocrizie și iresponsabilitate” pentru că a negociat reformarea sistemului de pensii cu Guvernul României, nu cu sistemul judiciar.

„La sfârșitul lunii aprilie, au apărut public o serie de amendamente ale coaliției de guvernare care modificau complet proiectul inițial, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și condițiile de pensionare. Aceste amendamente, au declarat reprezentanții guvernului, au fost negociate și convenite cu Comisia Europeană. Dacă afirmațiile sunt adevărate, o astfel de metodă netransparentă și neloială de «negociere» între Guvern și Comisia Europeană privind statutul magistraților români este inacceptabilă, demonstrând ipocrizia și iresponsabilitatea Comisiei în relația cu sistemul judiciar din România”, susțin cele patru asociații, adică Asociația Magistraților din România (AMR), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) și Asociația Procurorilor din România (APR).