Cum ne afectează trecerea la ora de vară și cât timp resimțim efectele? Sfaturile unui psiholog

 Trecerea la ora de vară ne poate da peste cap ceasul intern multora dintre noi și ne poate cauza probleme cu somnul cel puțin în prima săptămână după această schimbare. Schimbarea orei îi afectează atât pe adulți, cât și pe copii, în cazul cărora studiile au constatat rezultate mai scăzute la științele exacte studiate în prima săptămână după trecerea la ora de vară, comparativ cu săptămâna anterioară. În cazul adulților, trecerea la ora de vară este asociată cel mai adesea cu tulburări de somn, însă studiile arată și un risc ușor mai crescut de a face infarct miocardic acut în prima săptămână de după schimbarea orei.

Hotnews.ro a stat de vorbă cu Florina Anichitoae, psiholog clinician, psihoterapeut și doctorand în psihologie, despre efectele trecerii la ora de vară și cum putem traversa mai ușor această perioadă.

De ce ne afectează schimbarea orei?

Fiecare persoană are un ritm circadian intern sau, altfel spus, un ceas intern, care se aliniază la ora externă și care este afectat atunci când apar schimbări ale orei, respectiv primăvara și toamna, spune psihologul. Totuși, se pare că schimbarea orei la cea de vară are efectele negative cele mai mari pentru că apare o schimbare a ceasului cu o oră înapoi, lucru care implică o reducere a nivelului de somn. Ritmul circadian sau ceasul intern reglează funcții precum somnul și perioada de trezire, programul de masă, sistemul endocrin, diviziunea celulară, tensiunea arterială, imunitatea și multe altele.

Deși impactul schimbării de oră a fost frecvent comparat cu schimbările care apar atunci când călătorim în alte zone ale lumii în care ceasul este diferit cu o oră față de țara din care locuim, se pare totuși că resincronizarea organismelor noastre în cele două situații este diferită.

Consecințele clinice ale schimbării orei se regăsesc pe un continuum ale căror capete pornesc de la absența percepută a oricărui efect la unii dintre noi, și trec la un nivel de disconfort resimțit, care poate uneori să persiste până la următoarea schimbare a orei, în cazul altora, arată Florina Anichitoae.

Există în literatura de specialitate studii care s-au uitat la măsura în care oamenii sunt afectați de schimbarea orei. Ce s-a demonstrat este că apare o creștere semnificativă în latența somnului care ar putea să ia forma unei dificultăți de ajustare la noile ore de culcare și a persistenței ceasului intern care să rămână setat pe ora de dinaintea schimbării. În plus, persoanele afectate de schimbarea orei resimt oboseală și somnolență crescute pe parcursul zilei. Cei care au o calitate scăzută a somnului sau o durată mai scurtă în mod obișnuit sunt indivizii cei mai la risc pentru a resimți efectele schimbului de oră. De asemenea, s-a observat și faptul că unele persoane au avut nevoie de o ajustare de cel puțin o săptămână la noua oră. Există un efect cumulat al pierderii de somn, atât în ceea ce privește adormitul seara, cât și trezitul dimineață, care se ajustează treptat după noua oră.

Florina Anichitoae, psiholog clinician, psihoterapeut și doctorand în psihologie / Foto: Arhiva personală 

 

 Efectele, resimțite cel mai mult în prima săptămână

Există studii care s-au uitat la măsura în care efectul schimbării orei impactează numărul accidentelor rutiere ca urmare a oboselii resimțite din această perioadă. Deși există și cercetări care n-au găsit nicio relație, totuși, unele studii au demonstrat că apare o creștere cu 10% a accidentelor rutiere în prima săptămână de la schimbarea orei. Alte studii au observat o incidență mai mare chiar și la 14 zile după modificarea orei, mai ales în timpul după-amiezelor.

Ce mai arată unele cercetări este că în prima zi de luni de după schimbarea orei, oamenii au tendința de a accesa mult mai frecvent site-uri cu conținut din sfera de divertisment în timpul orelor de muncă, iar explicația ar fi că nivelul redus de somn afectează procesele de reglare emoțională, cu precădere cele implicate în inhibiția comportamentelor contraproductive sau de tipul procrastinării.

O cercetare care a rezumat rezultatele tuturor studiilor existente în literatură pe tema riscului de infarct miocardic acut și care a inclus peste 100.000 de oameni, a evidențiat că există un risc ușor mai crescut, dar semnificativ de a face infarct miocardic acut în prima săptămână de după schimbarea orei (numărul de cazuri de infarct fiind mai mare cu aproximativ 5%) și nu a fost identificată vreo diferență între femei și bărbați.

În ceea ce privește copiii, s-a observat că rezultatele pentru științele exacte au fost mai scăzute în săptămâna imediat următoare schimbării orei, comparativ cu rezultatele obținute cu o săptămână înainte.

Sfaturi pentru a trece mai ușor peste schimbarea orei

Există unele recomandări cu privire la ajustarea mai bună la schimbările produse în corp de modificare orei, arată psihologul Florina Anichitoae:

• Asigurarea unei cantități adecvate de somn cu o săptămână înainte de trecerea la noua oră este încurajată și ar putea ajuta la tranziția ulterioară.

• Încercarea de a ne culca mai devreme în prima săptămână după apariția noii ore.

• Limitarea utilizării ecranelor cu lumină albastră înainte de a ne culca, așa încât impactul acestora să nu afecteze în plus față de schimbările deja datorate trecerii la ora nouă.

• Limitarea activităților mentale și a exercițiilor intense înainte de culcare, pentru a-i permite corpului să se pregătească de adormire, integrând noile schimbări.