Cercetătorii şi nutriţioniştii au convenit: este mai sănătos să consumi alcool moderat, decât să nu bei deloc

Specialiştii în nutriţie explică de ce este foarte greu să te opreşti după ce consumi un pahar sau două de alcool dar şi, pe de altă parte, de ce este preferabil consumul moderat în locul abstinenţei totale.

Potrivit profesorului David Nutt, președintele Drug Science, instituție din Marea Britanie care cercetează consumul de droguri și alcool, „oamenii nu ar trebui să bea alcool ca să-și îmbunătățească sănătatea”.

„Cei mai mulți oameni, după prima înghițitură, consideră că alcoolul este oribil”, spune, pentru The Guardian, profesorul David Nutt, președintele Drug Science, instituție din Marea Britanie care cercetează consumul de droguri și alcool. „Dar, în cele din urmă, ajung să asocieze mirosul și gustul băuturii lor preferate cu efectul din creier și cu plăcerea care va urma”, a mai precizat acesta.

Jurnalistul Joel Snape, de la prestigioasa publicaţie britanică The Guardian, a discutat cu mai mulţi specialişti pentru a găsi răspunsuri la mai multe întrebări, printre care: este vinul roșu bun pentru sănătate? Este mai sănătos să bei puțin decât să nu bei deloc? Cât de multe știm despre modul în care alcoolul acționează asupra creierului și corpului nostru?

Alimentele se comportă ca un burete și pot să încetinească absorbția alcoolului. Prin urmare, dacă bei pe stomacul gol, alcoolul își face efectul mult mai repede.

„Vasele de sânge se lărgesc, te înroșești, simți o relaxare în jurul maxilarului și apoi începi să fii mai sociabil. Totul vine de la Gaba, principalul neurotransmițător inhibitor, care în cazul celor mai mulți dintre noi se diminuează în situații sociale, făcându-ne anxioși și încordați”, mai precizează profesorul David Nutt. Așadar, alcoolul, după cum au observat toți cei care l-au consumat în diverse contexte, te ajută să te relaxezi.

Doar că odată ce efectul scade, vrei să mai bei ceva, să ai din nou energie, spune Nutt. Alcoolul duce la eliberarea de endorfine, substanțe secretate de neuroni și de glanda hipofiză, de aceea ai o stare de bine după fiecare pahar.

Dacă bei prea mult însă, ficatul suferă. „În medie, ficatul poate metaboliza, sau descompune, un pahar mic de vin sau o halbă de bere pe oră”, spune nutriționistul Hannah Macey. „Atunci când se consumă mai mult, ficatul nu mai poate să facă față volumului de muncă, așa că începe să trimită alcoolul la inimă. Acest lucru duce la o scădere a tensiunii arteriale, în timp ce sângele cu alcool este acum pompat către plămâni”. Astfel, practic expiri o parte din băutură.

Deshidratare, vărsături, deficit de potasiu și magneziu. Acesta este tabloul consecințelor, dacă ai exagerat cu numărul de pahare. La toate astea, mai spune nutriționistul, se adaugă și faptul că se dilată vasele de sânge din creier și de aici apare durerea puternică de cap.

„Consumul regulat poate provoca dilatarea permanentă a vaselor de sânge și creșterea în greutate”, mai notează autorul.

„Pe lângă caloriile ascunse în băuturile alcoolice, unele studii leagă consumul moderat de acumularea de grăsime în jurul taliei, asociată cu o serie de riscuri pentru sănătate, inclusiv boli cardiovasculare și diabet de tip 2”.

Chiar și pe termen mediu, băutura poate să aibă un impact negativ asupra sistemului imunitar, pentru că influențează eliminarea bacteriilor utile din intestin. „Acest lucru poate duce la simptome intestinale negative și la niveluri mai ridicate de stres, anxietate și depresie”, mai explică nutriționistul Macey.

„De asemenea, face ravagii printre hormoni, stimulează pofta de mâncare și scade libidoul”. În ce privește problemele de sănătate pe termen lung, ficatul este și în acest caz afectat. Pe parcursul mai multor ani, dacă nu ne stabilim limite, se poate dezvolta ciroza.,/b>

„Chiar și cantitățile mici de alcool cresc riscul de-a suferi de șapte tipuri diferite de cancer. Deși riscurile după consumul redus de alcool sunt mici, oamenii nu ar trebui să-l bea ca să-și îmbunătățească sănătatea”. Totuși, o analiză bazată pe rezultatele a 107 studii arată că o băutură sau două pe săptămână nu ar avea un impact negativ asupra sănătății.

„Nu există un prag unic de consum care să decidă dacă cineva ar putea avea probleme din cauza alcoolului”, precizează Inge Kersbergen.