Rețelele sociale și sănătatea mentală. O prăpastie digitală între conectare și izolare

În ultimii ani, rețelele sociale au devenit o parte integrantă a vieții de zi cu zi * Facebook, Instagram, Twitter și TikTok sunt doar câteva dintre platformele care ne permit să ne conectăm, să împărtășim și să explorăm lumi noi * în ciuda avantajelor folosirii lor, utilizarea acestor platforme poate avea un impact profund asupra sănătății mentale, în special în rândul tinerilor și adulților

Unul dintre cele mai mari beneficii ale rețelelor sociale este capacitatea lor de a conecta oameni din întreaga lume. Pentru mulți tineri și adulți, aceste platforme oferă un spațiu unde pot găsi suport emoțional și prietenii. Maria, o tânără de 22 de ani, povestește cum grupurile de suport de pe Facebook au ajutat-o să facă față depresiei și anxietății: „M-am simțit întotdeauna singură în lupta mea cu depresia. Grupurile de suport de pe Facebook mi-au oferit un loc unde am putut să vorbesc deschis despre ceea ce simțeam, fără să fiu judecată. Am găsit prieteni care trec prin aceleași probleme și am învățat strategii de coping care chiar m-au ajutat”.

Rețelele sociale pot fi o sursă valoroasă de informații și educație. Prin intermediul acestor platforme, utilizatorii pot accesa resurse legate de sănătatea mentală, pot participa la webinarii și pot citi articole scrise de experți în domeniu. „Rețelele sociale oferă o platformă pentru diseminarea rapidă a informațiilor educaționale. Acest lucru este crucial, deoarece permite oamenilor să fie mai bine informați despre sănătatea mentală și să caute ajutor atunci când au nevoie”, a punctat psihoterapeutul Letiția Popa.

Compararea socială și stima de sine

Unul dintre cele mai discutate aspecte negative ale rețelelor sociale este tendința utilizatorilor de a se compara cu ceilalți. Imaginile perfect curate și viețile aparent ideale pot duce la scăderea stimei de sine și la sentimente de inadecvare. „Mă uitam mereu la pozele prietenilor mei pe Instagram și mă simțeam că nu sunt destul de bună. Toată lumea părea să aibă vieți perfecte, iar eu mă simțeam mereu mai puțin. Am început să evit să postez și să interacționez, ceea ce m-a făcut să mă simt și mai singură”, am aflat de la Andreea, o adolescentă de 17 ani.

Utilizarea excesivă a rețelelor sociale poate duce la dependență și la pierderea echilibrului între viața online și cea offline. Dependența de rețelele sociale poate avea efecte negative semnificative asupra sănătății mentale, inclusiv tulburări de somn, anxietate și depresie. Este important ca utilizatorii să fie conștienți de timpul petrecut online și să își stabilească limite clare. „Este esențial să avem o abordare echilibrată în utilizarea rețelelor sociale. Recomand pauze regulate și limitarea timpului petrecut online. De asemenea, este important să fim conștienți de conținutul pe care îl consumăm și să ne înconjurăm de surse pozitive și inspiraționale”, a completat psihoterapeutul Letiția Popa

Rețelele sociale au un impact complex asupra sănătății mentale, cu atât aspecte pozitive, cât și negative. Conectivitatea și accesul la informații pot fi benefice, dar comparația socială și dependența de platforme pot avea consecințe negative. Prin conștientizarea acestor efecte și adoptarea unor strategii de coping eficiente, utilizatorii pot beneficia de avantajele rețelelor sociale, minimizând în același timp riscurile.

Maura ANGHEL