Peste 130 de rachete antigrindină lansate, anul acesta, la Iași

 Faţă de 2020, anul acesta a fost, până la începutul lunii iunie, unul mult mai puţin solicitant pentru cei de la Centrul Zonal Iaşi al Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină. Astfel, de la începutul lui 2021 şi până la nivelul zilei de luni, 14 iunie, s-au consemnat doar 19 zile în care s-au produs fenomene ce ar fi putut evolua spre grindină. Doar în cinci dintre acestea s-au efectuat trageri, fiind lansate 139 rachete, prin care au fost combătute 17 celule de grindină, activitatea propriu-zisă începând pe 15 mai.

În această primă jumătate a lunii iunie au fost şapte zile în care au fost înregistrate fenomene cu potenţial de a produce grindină, s-au efectuat 18 lansări de rachete în decurs de trei zile, fiind combătute patru celule de grindină. Punctele de lansare au fost la Maxut, Coarnele Caprei şi Hălăuceşti, conform datelor furnizate de domnul Daniel Florea, director de program în cadrul U.C.C.G., Centrul Zonal Iaşi.

Ca o comparaţie, în 2020 lansările au început mult mai devreme, încă din 14 aprilie. Iar până la sfârşitul lunii mai fuseseră deja lansate 104 rachete.

Din punctul de vedere al acestui fenomen meteorologic, natura n-a pus probleme deosebite ieşenilor, aşa cum s-a întâmplat la nivel naţional. Astfel, în intervalul 4 - 11 iunie, pe teritoriul României au fost lansate 986 rachete, mai mult de jumătate din numărul total din acest an, fiind combătute 41 de celule cu greloane de grindină în formare. Au fost protejate culturile agricole şi comunităţile locale din judeţele Olt, Vâlcea, Dolj, Mehedinţi, Teleorman, Vrancea, Galaţi, Vaslui şi Iaşi. „Din punctele de lansare ale Unităţilor de combatere a căderilor de grindină Prahova şi Oltenia au fost lansate în total un număr de 214 rachete antigrindină pentru combaterea a 41 de celule cu greloane de grindină în formare, protejând astfel culturile agricole şi comunităţile locale din judeţele Olt, Vâlcea, Dolj, Mehedinţi, Teleorman, Vrancea, Galaţi, Vaslui şi Iaşi. Lansările au avut efectul scontat, în zona protejată nefiind înregistrate pagube. În ultima săptămână, în intervalul 4 – 11 iunie 2021, din punctele de lansare ale Unităţilor de combatere a căderilor de grindină din cadrul SNACP au fost lansate un număr de 986 de rachete antigrindină (RAG), pentru protejarea culturilor agricole şi a comunităţilor locale din zonele de intervenţie. Este cel mai mare număr de rachete antigrindină lansate în interval de o săptămână, de la punerea în funcţiune a sistemului, şi reprezintă mai mult de jumătate din consumul de rachete din acest sezon”, a precizat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

O rachetă costă aproximativ 1.000 de euro

Potrivit ministrului, începând cu 15 aprilie şi până în data de 11 iunie 2021, din punctele de lansare ale Unităţilor de combatere a căderilor de grindină din cadrul SNACP au fost lansate în total de 1.648 de rachete antigrindină. „În zona protejată, lansările au avut efectul scontat, iar pericolul căderilor de grindină a fost înlăturat datorită intervenţiilor active în atmosferă realizate de unităţile din cadrul Sistemului”, a subliniat Oros.

Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor protejează în acest an o suprafaţă de aproximativ 1.500.000 ha, prin funcţionarea unui număr de 65 de puncte de lansare.

Alte 41 de puncte de lansare din cadrul UCCG Iaşi, Vrancea, Timiş şi Mureş se află în diferite stadii de realizare (construcţie, finalizare lucrări, dotare sau punere în funcţiune) urmând să devină operaţionale pe parcursul sezonului.

O rachetă costă aproximativ 1.000 de euro, iar un generator terestru (deocamdată nu avem aşa ceva) cam de trei ori mai mult, dar beneficiul economic poate fi şi de zece ori mai mare. Costurile de protejare a unui hectar sunt de numai 10-15 euro la o lansare, dar grindina nu mai face ravagiile de altădată, chiar dacă UCCG Iaşi nu acoperă decât jumătatea vestică a judeţului şi un mic teritoriu din sud.

Nu se pot efectua lansări asupra aşezărilor urbane, iar pentru orice tragere trebuie aprobare de la autorităţile aviatice. Marcel FLUERARU