Lumina din Sihla. Pelerinajul spre inima Sfintei Teodora

 * în inima munților Neamțului, în sălbăticia unei păduri tainice, se află Schitul Sihla, locul în care, an de an, mii de credincioși se adună pentru a celebra viața și sfințenia Teodorei * sărbătoarea dedicată acestei sfinte este un prilej de reflecție spirituală, dar și de comuniune între oameni, aducând împreună pelerini din toate colțurile țării

Sfânta Teodora de la Sihla, cunoscută și sub numele de Teodora de la Carigiani, a trăit în secolul al XVII-lea și este una dintre cele mai venerate sfinte ale Bisericii Ortodoxe Române. Născută într-o familie de boieri din Vânători-Neamț, Teodora a ales de tânără calea monahală, renunțând la confortul și bogățiile lumești pentru a se dedica vieții de rugăciune și ascetism.

După ani de trăire în diverse mănăstiri, Teodora s-a retras în sălbăticia munților Sihla, unde a dus o viață de sihăstrie extrem de aspră. A locuit într-o peșteră, trăind doar din darurile naturii și rugându-se neîncetat. Viața ei ascetică, dedicată în întregime lui Dumnezeu, a fost presărată cu minuni, ajungând astfel să fie considerată o sfântă încă din timpul vieții sale. A fost canonizată de Biserica Ortodoxă Română în 1992, iar ziua de prăznuire a fost stabilită la 7 august.

Semnificația sărbătorii și a pelerinajului

Sărbătoarea Sfintei Teodora de la Sihla are o importanță deosebită pentru credincioșii ortodocși, fiind un moment de întoarcere la valorile spirituale și de reînnoire a credinței. Aceasta reprezintă nu doar o comemorare a vieții și virtuților Sfintei Teodora, ci și o ocazie de a experimenta personal devoțiunea și rugăciunea în locurile unde ea a trăit și s-a rugat.

Cu câteva zile înainte de 7 august, pelerinii încep să sosească la Sihla, parcurgând drumuri abrupte și poteci înguste prin pădure. Atmosfera este încărcată de evlavie și așteptare. La lumina lumânărilor și a candelelor, oamenii își adună gândurile în rugăciuni tăcute, înconjurați de liniștea impresionantă a munților.

Pe măsură ce se apropie ziua sărbătorii, numărul pelerinilor crește, iar schitul prinde viață. În ajunul sărbătorii, slujba de priveghere se desfășoară în biserica mică a schitului, iar corurile de călugări își ridică glasurile în cântări bizantine, creând o atmosferă de profundă spiritualitate. În timpul slujbei, icoana Sfintei Teodora este purtată în procesiune în jurul schitului, însoțită de cântări și rugăciuni.

În ziua de 7 august, slujba religioasă începe dis-de-dimineață, cu participarea unui număr impresionant de credincioși și preoți veniți din toată țara. Liturghia este oficiată de un sobor de arhierei și preoți, iar predica scoate în evidență virtuțile și minunile Sfintei Teodora. Mulți pelerini se împărtășesc, considerând că participarea la această sărbătoare le va aduce binecuvântare și alinare sufletească.

Pe parcursul întregii zile, pelerinii vizitează peștera în care a trăit Sfânta Teodora, aprinzând lumânări și lăsându-și rugăciunile scrise pe bilețele. Aceste momente de reculegere personală sunt însoțite de o stare de pace și liniște interioară, specifică locurilor sfinte.

Tradiții și obiceiuri

Sărbătoarea Sfintei Teodora este însoțită de numeroase tradiții și obiceiuri populare. Printre acestea se numără pregătirea ofrandelor de către localnici, care sunt apoi împărțite pelerinilor. De asemenea, în multe sate din apropiere, se organizează agape frățești, unde oamenii se strâng laolaltă pentru a împărtăși bucuria sărbătorii.

Un alt obicei este acela al pelerinilor care înnoptează sub cerul liber, în preajma schitului, ca simbol al renunțării la confort și al apropierii de viața ascetică a Sfintei Teodora. Aceștia consideră că astfel primesc mai ușor binecuvântarea sfintei și se pot conecta mai profund cu spiritualitatea locului.

Sărbătoarea Sfintei Teodora de la Sihla este un eveniment de o mare încărcătură spirituală și emoțională, ce reunește mii de credincioși într-un cadru natural impresionant. Viața și exemplul de sfințenie al Teodorei de la Sihla continuă să inspire și să aducă alinare sufletească tuturor celor care își pun nădejdea în rugăciunile ei. Astfel, această sărbătoare rămâne un moment de profundă reînnoire a credinței și de comuniune umană în fața misterului divin.

Maura ANGHEL

Pelerinajul se desfășoară pe patru trasee distincte, fiecare oferind o perspectivă unică asupra peisajelor și monumentelor spirituale ale regiunii. Primul este Iași- Mănăstirea Neamț-Muntele Ceahlău-Mănăstirea Sihla. Pornind din inima Moldovei, pelerinii din Iași traversează câmpii și dealuri până la renumita Mănăstire Neamț. Aici, în mijlocul liniștii monahale, ei își adună forțele pentru ascensiunea pe Muntele Ceahlău, un loc sacru unde natura și credința se împletesc armonios. Destinația finală este Mănăstirea Sihla, un loc de pelerinaj venerat pentru peștera în care a trăit Sfânta Teodora.