Haitele de câini pun stăpânire pe oraş!

S-au înmulţit semnalele cetăţenilor referitoare la zone periculoase în oraş, adică străzi unde câinii aciuaţi aici atacă tot ce prind * Strada Trei Fântâni este ultima de pe această listă, unde s-ar mai regăsi zona Ţigarete, zona Pieta sau la tabăra de la Ciric * „La Ciric, am dat peste un ieşean care locuieşte fără acte legale, a devenit stăpân peste tabără şi găzduieşte o haită de câini”, spune primarul Mihai Chirica, care cere oamenilor legii măsuri ferme în cazul proprietarilor de patrupede * mai nou, se doreşte demararea unei campanii care va viza sterilizarea câinilor din gospodăriile cu venituri mici * anul trecut, din aproape 1.200 de ieşeni, 70% au avut nevoie de tratament antirabic după ce au fost muşcaţi de câini

Problema maidanezilor revine în actualitate după ce, luna trecută, o femeie din Bucureşti a murit la spital în urmă muşcăturilor unei haite de câini. Iaşul face parte de pe lista oraşelor unde au avut loc astfel de tragedii, iar ultima, este drept, nu de amploarea celei din Capitală, a avut loc în noiembrie 2022, când un bătrân de 65 de ani care tranzita zona Alexandru cel Bun, a fost atacat de patru câini, de pe urma cărora s-a ales cu leziuni pe faţă şi pe corp. „Au venit câinii şi m-au luat. Au tras de pe mine geacă, vesta, puloverul şi banii din portofel. Nu aveam nicio şansă, veneau înspre mine. M-au pus jos, nu am mai ştiut ce e cu mine. M-am băgat ghem, am băgat geacă, să nu mă ia de faţă, de obraz, dar nu am avut nicio şansă”, a spus acesta.

Din păcate, din ce în ce mai mulţi ieşeni reclamă faptul că în anumite zone din oraş câinii au devenit stăpânii străzilor, punând în pericol integritatea trecătorilor. „O astfel de de zonă este Trei Fântâni. Am avut probleme, în calitate de biciclist, cu o haită de câini. Nu am păţit nimic, dar mă întreb ce se putea întâmpla dacă în locul meu era o femeie sau un copil”, spune consilierul local Ciprian Bostan.  La rândul său, primarul Mihai Chirica susţine că au fost descoperite în ultimele zile alte zone periculoase. „Ne preocupăm de această chestiune păstrând un echilbru între dragostea de animale şi a nu le da  posibilitatea câinilor de a deveni pericol public. Ne facem datoria atât cât ne permite legea, adică unde sunt probleme, acţionăm. Nu o facem public pentru că că este subiect sensibil. Un câine care schelăie arată într-un fel, chiar dacă era pericol public. În Iaşi, sunt proprietari care nu au grijă de animale. Am descins în curţi abandonate. În zona Ţigarete de exemplu, am descoperit o haită de câini. La fel şi în zona Pieta sau la tabăra de la Ciric. Aici, la Ciric, am dat peste un ieşean care locuieşte fără acte legale, a devenit stăpân peste tabără şi găzduieşte o haită de câini”, a dezvăluit primarul Mihai Chirica. 

Vaccinuri valorând peste un milion de lei

Şi cifrele indică faptul că atacurile animalelor fără stăpân s-au înmulţit. Dacă în 2021, la Spitalul de Boli Infeţioase, ajungeau 983 de ieşeni care solicitau tratament antirabic, anul trecut numărul acestora a urcat la 1.163, potrivit datelor furnizate de medicii de aici. „În jur de 70% dintre aceştia au fost muşcaţi de câini, 28% de pisici, iar două procente reprezintă muşcători ale unor animale sălbatice: vulpi, urşi, mistreţi. Sunt peste 5.000 de seruri antirabice folosite”, spune medicul Florin  Roşu, managerul spitalului.

 

Programul național antirabic este propunerea medicilor Spitalului de Boli Infecțioase din Iași care, în ultimul an, au tratat peste 1.000 de persoane la Centrul antirabic din cadrul unității.

 

Din punct de vedere financiar, la nivelul anului 2022, tratamentul persoanelor care au necesitat intervenție medicală se ridică la peste 1 milion de lei, echivalentul a câteva sute demii de euro. Institutul „Cantacuzino” nu mai produce vaccinul antirabic, acesta este importat, iar costul tratamentului depășește cu mult decontarea acestuia. „Am înaintat organelor abilitate propunerea înființării unui program național antirabic. Centrul antirabic ce activează în cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Sf. Parascheva Iași asigură consultul și tratamentul tuturor cetățenilor județului Iași și nu numai”, completează Florin Roșu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase Iași.

Campanie pentru sterilizarea câinilor din gospodării

Potrivit şefilor Salubris, în fiecare zi sunt capturate pe străzile din oraş zece patrupede. Însă munca celor de la ecarisaj este dificilă întrucât căţeii tranchilizaţi pe domeniul public se refugiază imediat în curţile unde îşi au şi cuşca, iar cetăţenii nu permit accesul hingherilor. Primarul spune că s-a gândit deja la o soluţie. „Mâ gândesc la o campanie lunară sau trimestrială de sterilizare la curţi, cele din afara domeniului public. O bătrânică cu o pensie mică nu-şi permite să facă o vaccinare. Am putea interveni noi. Dar în cazul proprietarilor care au abanodnat câinii pe domeniul public, trebuie acţionat fără milă. Acolo unde sunt semnale că prezenţa câinilor reprezintă un  pericol public, trebuie sesizată secţia de poliţie din zonă, chiar şi sub aspectul unei plângeri penale”, spune Mihai Chirica.  

Şi consilierii locali au în vedere acelaşi lucru. „Luna aceasta ne aşteptăm ca cei de la Salubris să vină cu aprobarea bugetul. Le-aş solicita să vină cu un raport referitor la cum se realizează ecarisajul în Iaşi, eventual cu propuneri de îmbunătăţire a activităţii, cu o bugetare pe măsură. Chiar eu voi avea un amendament pentru că unii căţel care au nevoie de vaccin trivalent”, spune Iulian Nicolau.  Lucian STATE, Denisa PINTILIE