Fermierii din Moldova susţin că rachetele antigrindină aduc seceta!

1antigrindina
1antigrindina1
1antigrindina2

Dimensiune font:

| 06-07-2022 08:59

  „Fermierii din Moldova susţin că sistemul antigrindină este responsabil pentru seceta din zonă şi au cerut sistarea pentru cel puţin un an a tragerilor de rachete antigrindină cu iodură de potasiu ori iodură de argint.

Mai mulţi agricultori s-au declarat dispuşi să plătească, din banii lor, studii necesare care să lămurească dacă sistemul antigrindină este sau nu responsabil pentru secetă şi au propus ca tragerile cu rachete antigrindină să fie sistate cel puţin un an de zile”Acest mesaj ne-a parvenit în cursul zilei de ieri şi reia o controversă veche de câţiva ani. Cu sau fără rachete antigrindină?

La momentul actual, Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor protejează o suprafaţă de aproximativ 1.500.000 ha, prin funcţionarea unui număr de 65 de puncte de lansare.

Alte 41 de puncte de lansare din cadrul UCCG Iaşi, Vrancea, Timiş şi Mureş se află în diferite stadii de realizare (construcţie, finalizare lucrări, dotare sau punere în funcţiune), urmând să devină operaţionale pe parcursul acestui an.

O rachetă costă aproximativ 1.000 de euro, iar un generator terestru (deocamdată nu avem aşa ceva) cam de trei ori mai mult, dar beneficiul economic poate fi şi de zece ori mai mare. „Costurile de protejare a unui hectar sunt de numai 10-15 euro la o lansare, dar grindina nu mai face ravagiile de altădată, chiar dacă UCCG Iaşi nu acoperă decât jumătatea vestică a judeţului şi un mic teritoriu din sud”, spune Dan Axinte, directorul UCCG Iaşi. Degeaba, unii fermieri o ţin pe-a lor. Chiar dacă proteste gen cel de acum două luni de la Codăeşti-Vaslui se dovedesc total contraproductive. Grindina e mai devastatoare decât seceta. Mai mult, fără tragerile cu rachete pe bază de iodură de potasiu, pot avea loc ambele fenomene. Tocmai de aceea s-a şi investit atât în Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor. Titulatura instituţiei spune foarte clar, scopul e de creştere a precipitaţiilor, nicidecum de a aduce seceta.

O ploaie artificială nici nu-i foarte scumpă, doar 15 euro la hectar. Iar prin însămânţarea norilor  cu iodură de argint, se obţine o creştere a cantităţii de precipitaţii cu 5% până la 15%. Nu pare mult, dar, în aceste zile, umiditatea solurilor din zona Moldovei a ajuns la doar 2%, în timp ce temperatura la nivelul pajiştilor atinge 65-70 grade Celsius!

Încă nişte amănunte esenţiale. La nivelul judeţului Iaşi, ultimele trageri cu rachete antigrindină au avut loc la mijlocul lunii mai. Atunci a plouat, dar nu cu gheaţă, cel puţin în zonele acoperite de UCCG Iaşi. După, nu s-a mai tras, n-a fost grindină, dar nici n-a mai plouat...

Cauzele, atât în ce priveşte grindina, cât şi seceta sunt în altă parte. Fizicianul Silviu Gurlui, profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, explică, pe înţelesul oricui, cum de s-a ajuns la asemenea situaţii. Secetă şi grindină.

 

„Seceta este rezultatul altor acţiuni umane, necugetate. Astăzi, asistăm la o aşa secetă, din alte cauze, nu din cauza rachetelor. Acolo unde solul se va încălzi foarte puternic, aerul se va încalzi foarte puternic şi va scoate tot mai multă apă din sol. Dacă zona este poluată sau dacă acolo, la înălţime, ajunge praf, poluare din altă parte, este risc mare să nu mai fie precipitaţii, ci grindină! Poluarea tot mai mare inhibă căderea precipitaţiilor şi creste riscul formării de grindină” – susţine fizicianul Silviu Gurlui.

 

„Rachetele antigrindină trebuie date exclusiv când sunt condiţii de grindină, ele nu se dau decât în condiţii tipice şi în anumite zone. Există două aspecte care trebuie lămurite. Orice intervenţie în atmosferă, fie că vorbim de mai multă umiditate, de mai multă poluare, de astfel de germeni de condensare tip AgI (injectaţi cu rachete de la sol sau din avion) produc schimbări în atmosferă. E logic, apar modificări termodinamice. Aşa că, orice abuz de injectare de microparticule în atmosferă, care să influenţeze vremea (fie să producă precipitaţii, fie să împiedice formarea grindinii) - sunt nocive. Eu nu mă grabesc şi nici nu încurajez pe nimeni să facă în atmosferă experimente de injectare a compuşilor chimici cu rol de a controla vremea. Însă, în cazul rachetelor antigrindină, dacă ele sunt trase cu măsură, strict controlate, adaptate condiţiilor atmosferice, acestea nu vor influenţa seceta! Seceta este rezultatul altor acţiuni umane, necugetate. Astăzi, asistăm la o aşa secetă, din alte cauze, nu din cauza rachetelor. Acolo unde solul se va încălzi foarte puternic, aerul se va încalzi foarte puternic şi va scoate tot mai multă apă din sol. Dacă zona este poluată sau dacă acolo, la înălţime, ajunge praf, poluare din altă parte, este risc mare să nu mai fie precipitaţii, ci grindină! Poluarea tot mai mare inhibă căderea precipitaţiilor şi creste riscul formării de grindină, pentru că sunt curenţi ascendenţi foarte puternici, iar poluanţii servesc drept centri de condensare, mult mai fini, mult mai mulţi, impiedicând picăturile de apă să se unească, să crească şi să cadă. Ba, dimpotrivă, picăturile fiind tot mai fine, sunt urcate violent spre atmosfera superioară sau aruncate spre zone tot mai reci, adunând tot mai multă gheaţă, făcându-se atât de mari cât le pot ţine sus curenţii de aer”, spune profesorul Gurlui.

 

„Clima se va regla. Cheia e solul, cum îl cultivăm! Dar adevărata bombă este alta. Carbonul înmagazinat în sol! De la resturi de animale, rădăcini etc. În sol este un rezervor mare, enorm de carbon” – spune profesorul Silviu Gurlui.

 

„Ce vedem acum este rodul poluării puternice, a solului neîngrijit, care reflectă tot mai puţină radiaţie de la Soare (adică absoarbe tot mai multă caldură), a suprafeţelor imense de construcţii care se supraîncalzesc (din acelaşi motiv, ele sunt ca un burete pentrut razele solare) şi, evident, defrişările haiduceşti. Şi închei: multe arderi, mult carbon în aer. Astea s-au dus spre poli, peste gheţari. Ăştia s-au supraîncălzit şi au modificat dramatic coeficientul de reflexie. Adică nu s-a reflectat lumina precum o face zăpada, ci s-a absorbit tot mai mult, pentru ca lipsa zăpezii înseamnă suprafaţă uscata sau cu albedo mic (reflexie mult mai mică decât zăpada). Lucrul acesta se vede foarte clar, albedoul Pământului s-a redus. Se încălzeşte tot mai tare suprafaţa solului. Asta se vede, indirect, la câtă lumină ajunge pe Lună! Noaptea, Luna reflectă o cantitate de lumină. Asta este, în ultima perioadă, mai redusă, pentru că Pamântul trimite tot mai redusă radiaţie în spaţiu! Solul fiind mai fierbinte, emite radiaţie în IR cu intensitate tot mai mare în atmosferă. Dacă în aer nu am avea apă, CO2, metan şi N2O, asta s-ar tot duce, nu ar încălzi atmosfera. Dar, toate gazele astea sunt acolo şi absorb radiaţia de la sol. Dacă Pământul ar fi acoperit doar de vegetaţie zdravănă, păduri şi mai puţin beton, asfalt, mai multe culturi agricole, mai puţin sol neîngrijit, va fi foarte bine. Clima se va regla. Cheia e solul, cum îl cultivăm! Dar adevărata bombă este alta. Carbonul înmagazinat în sol! De la resturi de animale, rădăcini etc. În sol este un rezervor mare, enorm de carbon. Microorganismele, cu creşterea căldurii solului, transformă carbonul în CO2, pe care îl injectează în atmosferă. Această cantitate de CO2 este cu mult mult peste cantitatea de CO2 pe care noi oamenii o relansăm în atmosferă. Aşa că, dacă nu îngrijim solul, vom suferi crunt!”, concluzionează fizicianul Silviu Gurlui, profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

Marcel FLUERARU

Puncte preluare anunturi  "Evenimentul Regional al Moldovei"  in Iasi

<>

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

ULTIMA ORA

Ziua ar putea avea mai puţin de 24 de ore!
08/08/2022 16:59

Anul acesta, pe 29 iunie, Pămantul a inregistrat cea mai scurtă zi de cand oamenii de stiintă au inceput să folosească ceasurile atomice pentru a-si măsura viteza de rotatie, un record istoric, fiind ziua ...

The Motans, ultimul venit pe lista artiştilor care vor concerta la Festivalul INIMO
08/08/2022 15:59

Iniţiativei lui Dan Damaschin, preot paroh la biserica din curtea Maternităţii Cuza Vodă, i se alătură de la o zi la alta tot mai mulţi artişti consacraţi. Considerat a fi unul dintre cei mai „co ...

Un tânăr de 23 de ani a murit înecat la Saturn. Victima era din Iași
08/08/2022 15:00

Steagul rosu a fost arborat luni pe litoral, din cauza pericolului de inec. Bate vantul, iar curentii sunt foarte puternici, un tanăr de 23 de ani care a intrat in mare fiind resuscitat de un achipaj SMURD. ...

Primăria nu mai dispune de terenuri pentru construcţia de creşe noi
08/08/2022 14:59

Anul acesta, Primăria municipiului Iasi si Directia Crese au oferit părinţilor ieşeni 1.060 de locuri in cele 12 crese, din care 620 au fost disponibile pentru inscrieri, iar restul asu fost rezervate copii ...

Pedepse simbolice pentru protagoniştii bătăliei de la Păuşeşti
08/08/2022 14:59

Vineri, 5 august, judecătorii de la Tribunalul Iaşi au dat sentinţa in dosarul penal cu numărul 1180/99/2021, unul foarte complicat, cu opt personaje implicate şi acuzaţii de săvarşirea a trei infracţi ...

 Fostul vicepreședinte al CJ Suceava a ieșit din arest
08/08/2022 14:41

  Curtea de Apel Suceava a respins, ieri, contestatia formulată de DNA fată de punerea sub control judiciar a lui Cristinel Cretu, fost vicepresedinte al Consiliului Judetean, trimis in judecată pentru ...

 Arest de o lună pentru un șofer bețivan
08/08/2022 13:45

  Ziua de ieri a fost una cu mare ghinion pentru un bărbat in varstă de 53 de ani, din municipiul Vaslui. Aflat sub influenţa băuturilor alcoolice, el a provocat, săptămana trecută, un ac ...

 Alertă la Bacău din cauza unui Amstaff lăsat slobod
08/08/2022 13:14

  Un apel la 112 a pus pe jar jandarmii din Bacău, care au fost rugati astăzi să intervină la prinderea unui caine. Era vorba despre un exemplar din rasa Staffordshire, care se plimba pe stradă făr ...

Primarul  din Târgu Frumos, Ionel Vatamanu trimis în ghearele procurorilor de către ANI
08/08/2022 12:39

Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul de pe langă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie in cazul primarului din Targu Frumos, Ionel Vatamanu, suspectat de fals in declaraţii in legăt ...

 Suceava, județul cu cele mai multe păduri din țară
08/08/2022 12:03

  Un raport publicat de către Institututul National de Statistică arată că fondul forestier naţional ocupa, la sfarşitul anului 2021, o suprafaţă de 6,607 milioane hectare, adică 27,7% din supraf ...

Aboneaza-te la cele mai noi stiri din Regiunea Moldovei