Bătăușii de legendă ai Iaşului s-au pensionat...

Cândva, în anii ’70-’80, fiecare cartier îşi avea „jupânii” lui. Erau cunoscuţi, respectaţi şi temuţi. Nici miliţia nu se băga în „afacerile” lor. Doar când treaba devenea prea groasă, încăierare între grupuri ori chiar războaie în toată regula. Însă liderii erau lăsaţi în pace. Subofiţerii îi culegeau doar pe cei căzuţi la datorie, îi duceau la secţie, acolo câteva bastoane pentru revenirea în simţiri, o noapte în arest şi o amendă pentru cuminţire. La puşcărie se ajungea mai greu, doar după multe fapte şi ceva internări la Socola. Dacă erai bătăuș de calibru, unanim recunoscut.

Acum, peisajul s-a schimbat din temelii...

A trecut timpul, voinicii de atunci s-au pensionat ori au migrat în eternitate, stau cuminciori pe la baruri şi mai povestesc. Nu s-au îngrijit deloc să crească discipoli, iar această breaslă a dispărut discret din peisajul urbei.

Câteva schimburi de pumni între câțiva tineri violenți, dar mai mult de marketing şi numai vreo trei în acest an. În rest, să vedem!

1.312 procese pe rolurile instanţelor, 116 finalizate, 60 de condamnări infime

De la începutul acestui an, pe rolurile celor şapte instanţe din judeţ, s-au judecat 1.312 dosare în care e vorba de fapte săvârşite cu violenţă. Excludem de aici omorurile, au luat în calcul doar speţele având ca obiect „lovirea sau alte violenţe”, „violenţa în familie”, „distrugerea”, „ultrajul”, „tulburarea liniştii şi ordinii publice”, „vătămarea corporală”, „lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte” şi „încăierarea”.

Inculpaţii, nişte anonimi modeşti. Unul care şi-a bătut partenerul de pahar, altul care a rupt oasele cumnatului, a existat chiar un caz în care acuzatul a fost judecat pentru că a urechiat un minor.

Nici buletinele informative ale poliţiei nu pomenesc de mardeli ca odinioară. Doar agresiuni comise la beţie, din gelozie, majoritatea dosarelor se lasă cu NUP (neînceperea urmării penale). Pentru că, de regulă, partea vătămată cade la pace cu făptuitorul şi-şi retrage plângerea.

În instanţe s-au judecat, anul acesta, un număr de 1.312 dosare, dintre care în doar 116 s-a dat verdictul. S-au consemnat 50 încetări ale procesului penal, 60 de condamnări. Numai două cu executare în regim de detenţie şi asta din pricina trecutului infracţional al inculpaţilor. Mai multe amenzi penale, una destul de consistentă, 13.500 lei, cele mai multe au fost cu suspendare.

De trei ori s-a decis amânarea aplicării pedepsei, într-un caz s-a renunţat, a mai fost un dosar cu un minor împotriva căruia s-au luat măsuri educative şi o achitare. Iată speţele cele mai palpitante, judecate în 2024:

Ca-n epoca de piatră: a zvârlit cu bulgări în tractoristul aflat în exerciţiul funcţiunii

Au trebuit să treacă şase ani până ce magistraţii să se poată pronunţa într-un caz de răfuială rurală, un conflict derulat după uzanţele epocii de piatră. Beat fiind şi mergând împleticit către casă, pe drumul principal al satului, M.N. a fost agasat de zgomotul făcut de motorul buldoexcavatorului condus de I.P. Dar mai cel mai tare deranj a fost când tractoristul l-a claxonat, ca să se dea la o parte, să elibereze drumul.

M.N. a replicat spontan, a luat din şanţ nişte bulgări pe care i-a aruncat spre vehicul. Cu destulă precizie. Trei geamuri ale utilajului s-au făcut ţăndări. A venit imediat şeful de post, a reinstaurat pacea, a completat fişa de intervenţie şi a întocmit procesul verbal ce a stat la baza dosarului penal. Pentru distrugere.

Nefiind vorba nici de prea mari pagube, nici de vătămări corporale grave, procurorul de caz a tărăgănat ancheta. La fel au procedat şi judecătorii cu studiul rechizitoriul şi audierile de martori. Anii au trecut, s-a împlinit termenul de prescripţie, M.N. a scăpat.

Doi beţivi s-au bătut fără motiv. Unul a dat cu pumnul, celălalt a scos cuţitul

S-a întâmplat acum opt ani, pe o terasă dintr-un sat de lângă Iaşi. Doi cetăţeni cam foarte turmentaţi, aflaţi la mese diferite, s-au luat reciproc la înjurat şi ameninţat. Niciunul dintre martorii de faţă nu-şi aduce aminte de la ce a pornit totul. Evident, din pricina alcoolului ingurgitat. Cert e că, la un moment dat, D.L. s-a ridicat de la masă, s-a dus glonţ la G.I., i-a dat un pumn în plină faţă, dar n-a izbutit să-l expedieze la podea. Cel lovit a scos cuţitul din buzunar şi l-a raşchetat, destul de neîndemânatic, pe agresor, mai mult julindu-l la nivelul bustului.

Aici s-a oprit conflictul. Au intervenit ceilalţi clienţi ai localului, barmanul a sunat la 112, s-a deschis dosar penal, dar cam degeaba. Iarăşi tărăgănare, iarăşi prescripţie. A rămas ca-n tren, vorba ceea.

Cu jeep-ul, la rupt de oase

L.S. din Pârcovaci a fost, până nu demult, exponentul local perfect al termenului de cocălar. Umbla prin sat cu un jeep cam rablagt, luat la mâna a doua, fără să aibă permis de conducere. Era şmecher, nu-i păsa. În schimb, consătenilor, da. Nu-l mai suportau, aşa că au început să-i răspundă cu aceaşi monedă. C.M. şi S.N., în două zile consecutive, în urmă cu doi ani, i-au arătat degetul mijlociu îndreptat în sus. Şi au făcut cunoştinţă cu forţa pumnilor de cocălar cu jeep. Unuia i-au fost rupte coastele, celălalt a rămas fără dinţi, s-a ales cu fractură de mandibulă şi nici acum nu poate mesteca normal.

Pedeapsa: şase luni, cu suspendare.

N-a putut s-o violeze, dar i-a rupt gardul

Mult mai tânărul Sănducu s-a dus într-o seară acasă la Lucreţia, o femeie deja pensionată pe motiv de vârstă. Aceasta îl îmbiase cu nişte rachiu de casă, proaspăt tras prin alambic. De două ori, ca să dea tărie băuturii.

Cei doi au chefuit de la opt seara până la miezul nopţii, femeia şi-ar fi dorit ceva, dar el nu mai era în stare. S-a iscat o ceartă, Lucreţia s-a ridicat de pe scaun şi l-a luat la palme. Sănducu i-a dat un cap în gură, dar nu unul fatal. A ieşit apoi, cu gând să meargă la el acasă. N-a nimerit poarta, a căzut peste gard, lemnele putrezite au cedat, s-a făcut un zgomot infernal. Speriat, unul din vecini a sunat la poliţie.

Când a ajuns echipajul, bărbatul dormea în şanţ, femeia sângera destul de serios, ţinea minte capul încasat, dar habar n-avea că tocmai rămăsese fără gard.

Inculpat pentru „lovire sau alte violenţe” şi „distrugere”, Sănducu s-a trezit mult mai uşor la buzunare. Amendă penală de 6.000 lei.

Motiv de dat cu pumnul: oile vecinului îi mâncau florile de salcâm

Încă o întâmplare veche, dar nu destul ca să se împlinească prescripţia. Sorin S. avea o plantaţie de salcâmi tineri la marginea satului. Venea toamna şi a decis să cureţe copacii, iar pentru asta l-a tocmit pe Vasile M. Au mers cu căruţa, aveau toate uneltele trebuincioase, dar n-au mai apucat să le folosească.

Oile de la stâna vecinului Gheorghiţă se înfruptau cu voluptate şi plăcere din florile de salcâm. Sorin, mai să facă infarct la vederea peisajului. S-a dus direct spre cioban, era pornit pe scandal, n-a băgat de seamă că acesta se rezema în ditamai parul. Ciobanul n-a răspuns prin vorbe la reproşuri, ci prin fapte. A făcut ce ştia el mai bine, a dat cu parul de mai multe ori, şi-a răpus adversarii, i-a băgat în spital, acum plăteşte. Amenda penală: 13.500 lei.

A urechiat un puşti din pricina ochelarilor sparţi. Deşi avea asigurare

Cazul ăsta l-am mai relatat pe larg acum câteva luni, aşa că nu mai insistăm. Doi copii de clasa a V-a, de la un liceu cu pretenţii din Iaşi, s-au luat la ceartă într-o pauză. Băiatul a rupt ochelarii fetei, aceasta a ajuns acasă plângând şi a povestit păţania. Tatăl ei l-a contactat pe tatăl băiatului, i-a spus despre ce este vorba şi l-a pus la plată. Deşi avea asigurare CASCO pe ochelari. Conduită ce l-a nemulţumit zdravăn pe tatăl băiatului. Care n-a mai înapoiat ochelarii stricaţi. Aşa s-a lăsat cu o bătaie cavalerească, în parcarea unui supermarket. Au urmat cinci ani de judecată, inculpatul, adică învingătorul din luptă, a fost achitat.

Alt caz de violenţă provocată de conflictele dintre puştani s-a soldat cu renunţarea la aplicarea amenzii. În rolurile principale, tot un băiat şi-o fată din primul an de gimnaziu. Copiii se jucau, veseli, în parc, cearta dintre ei a plecat de la un scrânciob. Fiecare voia să fie cel care se trage primul. Fata a abandonat, a fugit, apoi s-a întors cu tatăl ei. Acesta l-a strâns de gât pe băiat, l-a ridicat, după care l-a izbit de sol. Totl s-a oprit aici, au intervenit ceilalţi părinţi de faţă, băiatul a ajuns la spital, a stat câteva zile acolo, tatăl lui a făcut plângere penală împotriva părintelui fetei, dar n-a mai depus la dosar actele medicale. „Motiv pentru care instanţa nu poate soluţiona cererea pe baza unor prezumţii”. S-a renunţat la aplicarea pedepsei.

 

***

Ăştia sunt periculoşii şi înfiorătorii bătăuși ai anului 2024, astea sunt pedepsele. Totală schimbare de paradigmă. Marcel FLUERARU