Adolescenții Iașului au nevoie de educație sexuală

 În dezvoltarea sănătoasă a copiilor și adolescenților, educația sexuală a devenit un subiect crucial * în România, unde statisticile arată o realitate alarmantă, țara noastră fiind lider la numărul de mame minore din Uniunea Europeană, necesitatea unei educații sexuale adecvate și bine structurate devine și mai evidentă * aproape jumătate (45%) dintre nașterile din mame sub 15 ani din statele Uniunii Europene provin din România, unde unu din zece nou-născuți are o mamă adolescentă

Statisticile arată că România are cel mai mare număr de mame minore din Uniunea Europeană. Acest fapt subliniază nevoia urgentă de implementare a unui program național de educație sexuală comprehensivă. Ignorarea acestei necesități nu face decât să perpetueze un ciclu de sărăcie, lipsă de educație și probleme de sănătate atât pentru tinerele mame cât și pentru copiii acestora.
Aproape jumătate (45%) dintre nașterile din mame sub 15 ani din statele Uniunii Europene provin din România, unde unu din zece nou-născuți are o mamă adolescentă. Cu toate că România a dat în 2022 doar 4,59% din nașterile din UE, procentul ajunge la 28,14% pentru nașterile din mame sub 18 ani și la 44,17% pentru cele provenind de la mame care nu au împlinit 15 ani.
Ca urmare, educația sexuală ar trebui să înceapă încă din copilărie, adaptată corespunzător fiecărei etape de dezvoltare. La vârsta preșcolară, copiii pot învăța despre părțile corpului și diferențele dintre sexe. Este important să se folosească termeni corecți și să se încurajeze o atitudine pozitivă și sănătoasă față de propriul corp. În perioada școlară, educația sexuală poate include informații despre reproducere, concepție și naștere, dar și despre respectarea intimității și consimțământul. În pre-adolescență, este momentul pentru discuții mai detaliate despre pubertate, schimbările fizice și emoționale care apar, precum și despre relațiile interpersonale și respectul reciproc. În adolescență, educația sexuală trebuie să fie comprehensivă, acoperind subiecte precum contracepția, prevenirea bolilor cu transmitere sexuală (BTS), sexualitatea și identitatea de gen, relațiile sănătoase și abuzul sexual.

Importanța educației sexuale
Educația sexuală bine fundamentată și accesibilă contribuie semnificativ la reducerea numărului de sarcini nedorite în rândul adolescenților. În absența informațiilor corecte, tinerii sunt mai predispuși să ia decizii nesănătoase și riscante. Conștientizarea și educația adecvată despre prevenirea BTS sunt esențiale. „Prin educația sexuală, tinerii învață despre utilizarea corectă a contraceptivelor și despre importanța testării periodice. O educație sexuală comprehensivă îi ajută pe tineri să înțeleagă ce înseamnă o relație sănătoasă, bazată pe respect reciproc, consimțământ și comunicare eficientă. Acest aspect este crucial pentru dezvoltarea unor relații interpersonale pozitive pe termen lung. Discuțiile deschise și oneste despre sexualitate contribuie la reducerea anxietății și a confuziei legate de schimbările care apar în timpul pubertății și adolescenței. În plus, sprijinul oferit prin educație sexuală poate preveni problemele de sănătate mintală asociate cu lipsa de informație și cu stigmatizarea”, a spus psihoterapeutul Letiția Popa.
România se confruntă cu o problemă gravă: un număr ridicat de mame minore. Lipsa educației sexuale este un factor major care contribuie la această situație alarmantă. Fetele care nu au acces la informații și resurse adecvate sunt mai susceptibile să rămână însărcinate la o vârstă tânără, ceea ce afectează profund atât viața lor cât și pe cea a copiilor lor. Fără educație sexuală, tinerii nu sunt conștienți de riscurile și metodele de prevenire a bolilor cu transmitere sexuală. Aceasta duce la o incidență crescută a acestor afecțiuni, cu impact major asupra sănătății publice. Lipsa de informare și educație adecvată poate duce la relații abuzive, în care nu sunt respectate limitele personale și consimțământul. Tinerii fără educație sexuală nu au instrumentele necesare pentru a recunoaște și evita relațiile toxice sau abuzive.
Peste 7.000 de mame minore erau înregistrate în România în 2022, cele mai multe în judeţul Mureş – 465, urmat de Bihor – 341, Braşov – 332, Dolj – 332 și Bacău – 282. Judeţele Argeş, Călăraşi Constanţa, Iaşi şi Sibiu consemnează un număr al mamelor minore cuprins între 200 şi 300 fiecare, în timp ce în judeţele Alba, Arad, Buzău, Cluj, Covasna, Dâmboviţa, Galaţi, Giurgiu, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Neamţ, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Suceava, Teleorman, Timiş, Vaslui, Vrancea, acest număr se situează între 100 şi 200.

Teona SOARE