„Activiştii de mediu încearcă să inducă în eroare opinia publică”

Direcţia Silvică Iaşi consideră că apariţia în spaţiul media şi pe reţelele de socializare, în ultimele zile, a unor materiale referitoare la presupuse tăieri și sustrageri ilegale de masă lemnoasă din Pădurea Bârnova - Dobrovăț, ce face parte din fondul forestier administrat de ocoalele silvice Lunca-Cetățuii și Dobrovăț, nu este altceva decât „o manipulare a persoanelor iubitoare de natură și pădure”.

„În mass-media se folosește în mod repetitiv și pro-cauză termenul de defrișare, cu trimitere la lucrările silvotehnice obligatorii efectuate în baza amenajamentelor silvice. În fapt, este vorba de parcurgerea normală, cu tăieri de regenerare, cu păstrarea continuităţii pădurii şi a habitatelor. Direcţia Silvică a precizat în mai multe rânduri că toate exploatările sunt avizate legal şi că este vorba de regenerarea unor suprafeţe împădurite, nu de defrişarea lor”, se arată, într-un comunicat de presă al Direcţiei Silvice Iaşi, semnat de directorul ing. Gabriel Doncean.

Cei de la Direcţia Silvică Iaşi ţin să precizeze că, „în mod eronat, activiștii de mediu, care mai puţin se pricep la silvicultură, susțin sus și tare că recoltarea autorizată a materialului lemnos sau alte lucrări silvice sunt defrişări ilegale. Pentru corecta informare, termenul de defrișare înseamnă îndepărtarea forțată și definitivă a unei păduri de pe o suprafață de teren cu destinația pădure și schimbarea destinației terenului (de exemplu construcţii civile sau industrial, sau cu destinaţie agricolă). În urma lucrărilor silvice, suprafețele forestiere sunt regenerate, deci pădurile nu dispar”, au mai precizat specialiştii de la DS Iaşi, amintind că, la ora actual, la nivelul Direcției Silvice Iași nu există nici o suprafață de pădure defrișată din cele 65.975 ha de pădure, fond forestier proprietate publică a statului, administrat de Direcție.

 

 

"Suspendarea aplicării prevederilor amenajamentelor silvice timp de aproximativ jumătate de an, în 2021, a produs pierderi financiare foarte mari pentru sectorul forestier și economia României"

 

 

Nemulţumirile silvicultorilor ieşeni rezidă şi din faptul că în mass-media „se afirmă în mod fals că defrișările din Pădurea Dobrovăț ajung la Curtea de Justiție a UE, speculându-se pe baza activării procedurii de infrigement pentru România din cauza tăierilor ilegale de păduri, care nu face referiri la Pădurea Dobrovăț. „Conform datelor oficiale puse la dispoziţie de Ministerul Mediului, în România se taie ilegal anual aproximativ 300 de mii de metri cubi de masă lemnoasă la o suprafaţă de 6,7 milioane ha de păduri, reprezentând un volum mediu de 0,04 mc/ha/an. Din nefericire, atât Comisia Europeană, cât şi opinia publică din România au fost informate de anumite grupuri şi de unii foşti demnitari că în România s-ar tăia ilegal 20 de milioane metri cubi masă lemnoasă anual, adică de 70 de ori mai mult decât în realitate, făcându-se caz de unele date preluate dintr-un studiu de inventariere forestieră, a cărui metodă de inventariere prezintă însă serioase lacune de calcul şi de interpretare a rezultatelor. Deşi se cunoaşte că datele din acel studiu nu sunt reale, ele fiind contestate de mediul academic, de administratorii de păduri, de proprietarii de păduri, de toate organizaţiile profesionale şi sindicale din domeniul silvic, totuşi ele sunt folosite de anumite grupuri, aducându-se prejudicii economice şi de imagine României, sectorului silvic, pădurii şi personalului silvic”, precizează comunicatul Direcţiei Silvice Iaşi.

Silvicultorii ieşeni mai spun că prin acțiunile așa-zișilor activiști de mediu se încearcă inducerea în eroare a opiniei publice cu privire la nerespectarea dispozițiilor legale ori a hotărârilor instanțelor de judecată. „Fondul forestier național este un bun de interes național. Lucrările silvotehnice sunt efectuate în scopul gestionării durabile a pădurilor, respectiv administrării şi utilizării acestora, astfel încât ele să îşi menţină şi să îşi amelioreze biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea, sănătatea, în aşa fel încât să asigure în prezent şi în viitor, capacitatea de a exercita funcţiile multiple ecologice, economice şi sociale permanente la nivel local, regional, naţional şi global fără a crea prejudicii altor ecosisteme. Efectele nerealizării lucrărilor silvotehnice pot avea consecințele negative ce se vor răsfrânge atât în planul ecologic, cât şi în cel social și economic. Lucrările silvotehnice din fondul forestier administrat, inclusiv din situl Natura 2000 Bârnova-Repedea, au fost efectuate în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice, cu respectarea condițiilor impuse prin actele emise de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului și a condițiilor specifice pentru lucrări de punere în valoare și exploatare transmise de Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate. Toate acțiunile desfășurate se înscriu în ansamblul de preocupări şi acţiuni privind cunoaşterea pădurii, crearea şi îngrijirea acesteia, recoltarea şi valorificarea raţională a produselor sale, precum şi organizarea şi conducerea întregului proces de gestionare durabilă a pădurii. 

Suspendarea aplicării prevederilor amenajamentelor silvice timp de aproximativ jumătate de an, în 2021, a produs pierderi financiare foarte mari pentru sectorul forestier și economia României, cu răsfrângere asupra industriei de mobilier și de prelucrarea lemnului, pierderea de locuri de muncă, iar pe plan social, un număr de peste 20 unități administrative ce au  aproximativ 100.000 de familii (care folosesc lemnul pentru necesarul gopodăresc, ca lemne de foc pentru prepararea hranei și pentru încălzirea locuințelor) și-au procurat cu greu lemnul necesar, sau îl vor procura la preţuri foarte mari, mai ales în aceste momente în care prețul la energie a crescut foarte mult.

Reamintim și de această dată că efectuarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor conform planurilor prevăzute în amenajamentele silvice este o măsură specifică impusă chiar prin Planul de management al Sitului ROSCI 0135 Pădurea Bârnova-Repedea, aprobat prin O.M.M.A.P. nr. 1131/2016.

Conform Planului de management ROSCI0135 Pădurea Bârnova - Repedea, efectuarea lucrărilor în plantații, în regenerările naturale, respectiv în arboretele tinere, are o prioritare mare, în comparație cu alte măsuri cu prioritate mică sau medie.   Declararea acestor păduri ca Situri Natura 2000 se datorează tocmai faptului că lucrările silvice desfăşurate în baza amenajamentelor silvice de-a lungul anilor, au menţinut condiţiile de conservare şi protejare a speciilor şi habitatelor pentru care au fost declarate.

Din același Plan de management al ROSCI0135 Pădurea Bârnova - Repedea reiese că activitatea de silvicultură este identificată ca fiind o presiune cu intensitate scăzută asupra habitatelor sitului şi că Direcţia silvică este responsabilă de starea bună de conservare a habitatelor de pădure constatată în prezent. Putem spune că lucrările silvice reprezintă principalul factor responsabil de felul în care aceste păduri arată în prezent”.

 

 

"Prin întârzierea realizării lucrărilor specific se poate cauza o pagubă iminentă care nu se poate repara: dispariția plantațiilor/arboretelui, în special a speciilor de valoare"

 

 

“Suprafața din siturile Siturile Natura 2000 Bârnova –Repedea și Pădurea Bârnova reprezintă 58% din suprafața totală de fond forestier a cărei gestionare este reglementată prin cele două amenajamente. Nereglementarea modului de gestionare a întregului fond forestier cuprins în cele două amenajamente silvice, inclusiv a celui care NU este inclus în Siturile Natura 2000 Bârnova - Repedea și Pădurea Bârnova, va afecta posibilitatea ca cetățenii să aibă acces la produsele pădurii și cel mai probabil va crește presiunea asupra pădurii, ajungându-se la amplificarea tăierilor ilegale de arbori și a infracționalității, având în vedere că se apropie sezonul rece. “La nivelul Direcției Silvice Iași s-au luat măsurile legale ce s-au impus ca urmare soluționării de către instanțele de judecată a litigiilor intentate de Asociația Agent Green cu privire la Amenajamentul silvic al Ocolului Silvic Dobrovăţ și Amenajamentul silvic al Ocolului Silvic Lunca Cetăţuii, respectiv la ordinele de ministru prin care au fost aprobate aceste amenajamente și nu s-a pus niciodată în discuție posibilitatea de a nu respecta legislația în vigoare și aplica hotărârile instanțelor. De altfel, cererile de suspendare respectiv anulare ale amenajamentelor silvice au fost respinse de instanță.

Menționăm și faptul că există păduri proprietate privată, administrate de ocoale silvice de regim (conform art. 10 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic, administrarea fondului forestier național se face prin ocoale silvice de stat și ocoale silvice de regim), sau neadministrate, a căror suprafețe de pădure se suprapun peste siturile Natura 2000 Bârnova –Repedea și Pădurea Bârnova și despre care subscrisa nu are cunoștințe dacă deciziile privind evaluarea de mediu și avizele subsecvente emise pentru amenajamentele acestor suprafețe de păduri private ar conține măsuri/condiții pentru protejarea speciilor și habitatelor pentru care au fost declarate Siturile Natura 2000, inclusiv pentru speciile de păsări (la fel ca în cazul celor două ocoale silvice de stat). 

Tot prin acțiunile așa-zișilor activiști de mediu se încearcă inducerea în eroare a opiniei publice distribuind date eronate și false, fara să fie verificate, cu privire la faptul că din Pădurea Dobrovăț ar urma să se extragă 750 de mii sau 1 milion de metri cubi pe parcursul a 10 ani . Volumul de produse principale propus, prin amenajamente, a se recolta din zona Bârnova-Repedea este de 320 mii m³ pe parcursul aplicării acestora, respectiv mai puțin de jumătate decât se afirmă”, se arată în comunicat .

Direcţia Silvică Iaşi aminteşte şi faptul că membrii “comunităţii Codrii Iaşilor” și asociației Agent Green au efectuat în data de 09 iulie 2022 ( așa cum au făcut-o în nenumărate rânduri) o deplasare organizată cu diverse activităţ în fondul forestier naţional administrat de către Direcţia Silvică Iaşi, respectiv în Pădurea Bârnova, sit Natura 2000, fară a solicita acordul instituţiei. “Desfăşurarea acestui eveniment a avut loc fără a fi întrunite condiţiile art. 54 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic, cu modificările şi completările în vigoare și ignorând obținerea de avize și autorizații necesare pentru astfel de evenimente și de celelalte instituţii abilitate: Garda Națională de Mediu – Comisariatul Judeţean Iaşi, Direcția Sanitar Veterinară Iaşi şi Agenția Națională de Arii Naturale Protejate Iaşi, ca și custode al sitului Natura 2000 Bârnova-Repedea-Dobrovăț”, se mai arată în Comunicatul Direcţiei Silvice Iaşi, semnat de directorul ing. Gabriel Doncean.