Românii cheltuie de aproape zece ori mai mult pe băutură și țigări decât pe educație

 * în fiecare lună, ei aruncă, în medie 302 lei/gospodărie, pe alcool și tutun * educației îi sunt alocați lunar doar 34 lei/gospodărie

Potrivit datelor INS - Ancheta bugetelor de familie (ABF), cheltuielile medii lunare ale populației românești au ajuns în trimestrul I al anului 2024 la 6.843 lei pe o gospodărie (2.729 lei pe o persoană), ceea ce reprezintă 85,0% din veniturile totale. Aceasta cifră a înregistrat o creștere de 329 lei pe gospodărie față de trimestrul IV al anului 2023. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, cheltuielile totale medii lunare pe gospodărie au crescut cu 14,6%, iar cele pe persoană cu 14,0%.

O analiză detaliată a destinațiilor cheltuielilor efectuate de gospodării arată că principala categorie este consumul, care include cheltuielile bănești de consum și contravaloarea consumului uman din resurse proprii, ajungând la 4.099 lei lunar pe gospodărie (59,9%). Transferurile către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor și taxelor au însumat 2.323 lei pe gospodărie (33,9%), iar acoperirea unor nevoi legate de producția gospodăriei a fost de 154 lei pe gospodărie (2,3%).

Din suma totală cheltuită pentru consumul mediu lunar de 4099 lei, produsele alimentare și băuturile nealcoolice au avut cea mai mare pondere, cu 1380 lei pe gospodărie (33,7%). Cheltuielile pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili au fost de 693 lei pe gospodărie, reprezentând 16,9% din cheltuielile totale de consum medii lunare. Pe locul următor se află cheltuielile pentru băuturi alcoolice și tutun, cu 302 lei pe gospodărie, reprezentând 7,4% din cheltuielile totale de consum. Transportul a ocupat și el un loc semnificativ, cu 300 lei pe gospodărie (7,3%).

Cel mai scăzut nivel al cheltuielilor medii lunare ale gospodăriilor a fost înregistrat la educație, cu doar 34 lei pe gospodărie, adică 0,8% din cheltuielile totale de consum. Această diferență majoră între cheltuielile pentru băuturi alcoolice și tutun și cele pentru educație subliniază prioritățile financiare ale gospodăriilor românești și ridică întrebări cu privire la investițiile în dezvoltarea pe termen lung.

Această situație reflectă un model de consum în care bunurile de bază și cele de confort imediat au prioritate, în timp ce educația, care reprezintă o investiție esențială în viitor, rămâne subfinanțată. Într-un context economic în care cheltuielile totale cresc, alocarea bugetului pentru educație rămâne minimă, ceea ce poate avea implicații semnificative asupra dezvoltării și competitivității viitoare a României.

Aceste date oferă o imagine clară asupra comportamentului de consum al românilor și subliniază necesitatea unei reechilibrări a priorităților de cheltuieli pentru a asigura un viitor mai sustenabil.

Dan DIMA