Povestea neștiută a Mărțișorului: cum a apărut tradiția și legendele care o însoțesc

6

Dimensiune font:

| 01-03-2024 08:48

Mărţişorul, un şnur împletit dintr-un fir alb şi unul roşu, inclus în lista reprezentativă a Patrimoniului imaterial UNESCO şi care, potrivit legendei, ar fi fost tors de Dochia, este un simbol al trecerii de la iarnă la primăvară şi un vestitor al înnoirii. El aduce speranţa, bucuria, iubirea şi concilierea în vieţile celor care îl dăruiesc sau îl primesc, informează News.ro.

Mărţişorul este dăruit mai întâi între oameni, apoi este oferit plantelor şi, prin extensie, întregului Univers. Astfel, prin răspândirea mărţişorului, omul doreşte să echilibreze principiile contrare şi complementare care îi guvernează Universul, precum viaţa-moartea, lumina-întunericul, vara-iarna, masculinul-femininul, semnificaţii cuprinse în albul şi roşul şnurului, potrivit enciclopedia-dacica.ro.

Pe vremuri, mărţişorul consta într-un bănuţ de aur prins de un găitan de mătase împletit cu fire albe şi roşii, pe care persoana care îl primea îl purta la gât până când întâlnea primul trandafir înflorit, pe crengile căruia depunea apoi darul primit. Bănuţul însemna Soarele la trecerea dintre anotimpuri, îmbelşugarea, iar firele albe şi roşii ale găitanului însemnau faţa albă ca un crin şi rumenă ca o roză.

Cum a apărut Mărțișorul

Mărţişor, Mărţişug sau Marţ a fost consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgari şi albanezi. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb şi roşu ca să fie feriţi de boală, pe care aceştia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor. Vitelor li se agăţa fir roşu cu alb ca să fie sănătoase şi la fel, bune de rod, potrivit cercetătorilor de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

Alte variante de Mărțișor

O altă variantă de mărţişor autentic presupune ca şnurul bicolor să fie decorat la capete cu câte un ciucur: unul alb, sub forma unei reprezentări antropomorfe masculine, şi unul roşu, sub forma unei siluete feminine. Unirea masculinului, prin intermediul şnurului, cu femininul reprezintă în context reconcilierea principiilor contrare la nivel teluric şi cosmic, după cum afirma cercetătoarea Sabina Ispas.

În unele sate din Moldova şnurul era confecţionat doar din lână roşie sau neagră, amintind de amuleta folosită împotriva deochiului, destul de răspândită în trecut.

În alte localităţi, mărţişorul era tricolor, în două variante cromatice - roşu, alb şi verde sau roşu, alb şi negru, aşa cum reiese din informaţiile oferite de localnici din satul Hagi-Curda, o localitate cu populaţie preponderent românească, aflată în prezent în Ucraina. Şi moldovenii stabiliţi în nordul Caucazului la mijlocul secolului al XIX-lea au păstrat varianta mărţişorului tricolor, cu firul negru.

Conform studiilor etnologice, mărţişorul este strâns legat de tradiţiile Anului Nou, sărbătorit în trecut în luna martie, ca formă primitivă de celebrare a Anului Agrar, corelat cu ciclurile vegetative şi astronomice.

Preluat de lumea urbană şi devenit modă, firul de bumbac, uneori fir de argint sau de aur, este purtat drept colier şi podoabă, ţinut la piept, primit ca suvenir şi, mai nou, drept cadou.

In prezent, mărţişorul este oferit şi virtual, pe platformele de socializare, prin imagini sau animaţii haioase.

Legendele de Mărțișor

O poveste legată de Mărţişor spune că Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată frumoasă, pe care un zmeu a furat-o şi a închis-o în palatul său, astfel că lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a învins zmeul în luptă şi a eliberat fata, care s-a urcat înapoi pe Cer în chip de Soare. A venit primăvara, oamenii şi-au recăpătat veselia, însă nimeni nu şi-a amintit de tânărul luptător care zăcea în palatul zmeului, după luptele grele ce le dusese. Sângele cald al tânărului s-a scurs pe zăpadă, până când el a rămas fără suflare, iar în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei - vestitori ai primăverii.

La români, mărţişorul, ca obiect simbolic, este corelat şi cu Dochia, personaj mitologic, a cărei zi era sărbătorită la 1 martie.

Cercetătorul Ion Ghinoiu spune despre şnurul de mărţişor că este o funie a timpului, de 365 sau 366 de zile, toarsă de însăşi legendara Dochie, în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic.

Un mit din Moldova legat de mărţişor spune că în prima zi a lunii martie, frumoasa Primăvară a ieşit la marginea pădurii şi a observat că într-o poiană, sub o tufă de porumbari, de sub zăpadă, răsare un ghiocel. Ea s-a hotărât să îl ajute şi a început să dea la o parte zăpada şi să rupă ramurile spinoase. Iarna s-a înfuriat şi a chemat vântul şi gerul să distrugă floarea. Primăvara a acoperit ghiocelul cu mâinile ei, dar s-a rănit la un deget din cauza mărăcinilor. O picătură de sânge fierbinte a căzut peste floare şi a făcut-o să reînvie. În acest fel, Primăvara a învins Iarna, iar culorile mărţişorului simbolizează sângele ei roşu pe zăpada albă.

Cercetările arheologice efectuate pe teritoriul României au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărţişorul, datând din urmă cu aproximativ 8.000 de ani. Amuletele reprezintă nişte pietricele perforate şi purtate la gât sub formă de coliere. Pietricele amuletelor erau vopsite în alb şi roşu, aranjate alternativ.

Se presupune că albul şi roşul au fost preferate, întrucât, în acele timpuri, venirea primăverii era întâmpinată cu ritualuri ce constau în sacrificii umane sau animale, cu scopul de a îmbuna zeii. Astfel, în ritual, roşul sângelui era asociat cu viaţa, fertilitatea, adoraţia şi sacrificiul, iar albul era legat de puritatea zăpezii, a gheţii şi a norilor. Astfel, albul şi roşul, puse laolaltă, ar semnifica dorinţa despărţirii de iarnă.

Sărbătoarea Mărţişorului se mai întâlneşte la aromâni, la bulgari, care o numesc Marteniţa, dar şi în Macedonia şi Albania.

La 6 decembrie 2017, Mărţişorul a fost acceptat pentru a fi inclus în lista reprezentantivă UNESCO a Patrimoniului imaterial al umanităţii. Decizia a fost luată în cadrul sesiunii Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial de la Jeju, Coreea de Sud.

Puncte preluare anunturi  "Evenimentul Regional al Moldovei"  in Iasi

<>

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua
ULTIMA ORA
BANCUL ZILEI

05:08

370 de ani de la moartea „celui mai mare ctitor de lăcașuri sfinte”. Nu este vorba despre Ștefan cel Mare
11/04/2024 08:57

La 9 aprilie 2024 s-au implinit 370 de ani de la moartea domnitorului căruia ii sunt atribuite cele mai multe ctitorii ale neamului romanesc. Voievodul a carmuit Tara Romanească, nu Moldova. Este vorba despr ...

Palatul Cantacuzino, competiţie de orgoliu cu Peleşul Regelui Carol I
10/04/2024 18:41

Gheorghe Grigore Cantacuzino, zis Nababul, a lăsat posteritătii cea mai frumoasă si durabilă operă a sa, Palatul Cantacuzino de la Busteni, terminat in 1911, o splendoare arhitecturală comparabilă cu Pel ...

A murit un mare prezentator TV din România. Drum lin, maestre! Avea peste 50 de ani de carieră în televiziune
10/04/2024 15:48

A murit un mare prezentator TV din Romania. Avea peste 50 de ani de carieră in televiziune. Generatii intregi l-au văzut pe micile ecrane. Dumnezeu să-l ierte! Doliu in TV! Florin Brătescu a murit Florin ...

Actriţa Rodica Mandache, Premiul pentru întreaga carieră la Gala Premiilor Gopo
10/04/2024 11:48

Actriţa Rodica Mandache va fi distinsă cu Premiul pentru intreaga carieră la cea de-a XVIII-a ediţie a Galei Premiilor Gopo. "Cariera de peste şase decenii a actriţei Rodica Mandache va fi recompens ...

Ce se ascunde pe bancnota de 5 lei cu George Enescu. Detaliul nu este deloc întâmplător!
10/04/2024 00:05

Zilele acestea, Antonio Satira a dezvăluit care este secretul de pe bancnota de 5 lei. Cel mai inalt roman a arătat detaliul pe care multi l-au văzut si credeau că este intamplător. Cei de la BNR nu au pus ...

Vas de bronz unicat la nivelul Provinciei romane Dacia, descoperit într-un mormânt din Alba Iulia
09/04/2024 14:51

Un vas de bronz unicat la nivelul Provinciei romane Dacia, descoperit anul trecut intr-un mormant de incineraţie din Alba Iulia, anticul Apulum, a fost expus marţi, in cadrul unei mini-expoziţii, la Muzeul N ...

Targul de Carte LIBREX 10-14 aprilie,  cea de-a 29 editie la PALAS MALL Iasi
08/04/2024 11:31

 COMUNICAT DE PRESĂ Cea de-a 29-a editie a Targului de Carte LIBREX - “Primăvara cărtilor la Iasi” - se va desfăsura in perioada 10–14 aprilie 2024 in Palas Mall Iasi, Atrium, sub mo ...

Maia Sandu bate cu pumnul în masă după o emisiune de la PRO TV: 'Guvernul să găsească cât mai rapid un spațiu nou!'
07/04/2024 18:35

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, i-a invitat la Preşedinţie pe dansatorii din Ansamblul „Hecenii”, după succesul din emisiunea "Romanii au talent" de vineri. Tinerii dansatori au fost trimişi ...

6 aprilie 1941. Data nașterii unui mare muzician și geniu al Naiului: Gheorghe Zamfir!
06/04/2024 17:39

A venit pe lume in orăselul Găesti, pe Strada Artei si, ca un dar sau ca un dat, Arta il innobilează. Maestrul Gheorghe Zamfir este unul dintre cei mai mari artisti ai lumii si un real ambasador onorific al ...

Singurul tablou de Tiţian deţinut de un muzeu din estul Europei, expus la Iaşi
05/04/2024 19:50

Lucrarea „Ecce Homo” sau „Iată Omul”, realizată in anul 1560 de marele artist italian Tiziano Vecellio sau Tiţian (1488/90-1576), care face parte din colecţia Muzeului Naţional Bruk ...

Aboneaza-te la cele mai noi stiri din Regiunea Moldovei