Sistemul de management al traficului, un eșec răsunător

* Investiţia prevedea semaforizarea centralizată şi adaptată traficului a unui număr de 90 de intersecţii din oraş, urmând să conducă în final la fluidizarea traficului rutier şi pietonal, precum şi la diminuarea numărului de accidente şi ambuteiaje, dar şi la reducerea poluării * la 10 ani de la intrarea în funcțiune a sistemului, lucrurile nu s-au schimbat aproape deloc, ba, am putea spune, chiar s-au înrăutățit

Circulația autovehiculelor în municipiul Iași continuă să reprezinte un calvar atât pentru șoferi, cât și pentru pietoni, mai ales la orele de vârf când, practic, este aproape imposibil să înaintezi cu mașina mai mult de 10-20 de metri într-un interval de câteva zeci de minute. Situația persistă de ani de zile, în ciuda asigurărilor date de autorități că problema se va rezolva prin introducerea unui nou sistem de „semaforizare inteligentă”, în paralel cu creșterea numărului de străzi cu sens unic. Actalul sistem de management al traficului, dat în folosință în urmă cu un deceniu, care avea ca scop optimizarea fluxului de mașini în principalele intersecții și pentru a cărui implementare s-au cheltuit la vremea respectivă 91 de milioane de lei din fonduri europene, s-a dovedit a fi un mare eșec. Investiţia prevedea semaforizarea centralizată şi adaptată traficului a unui număr de 90 de intersecţii din oraş, urmând să conducă în final la fluidizarea traficului rutier şi pietonal, precum şi la reducerea numărului de accidente şi ambuteiaje, dar şi la reducerea poluării.

Proiectul de introducere a sistemului de management al traficului presupunea montarea în principalele intersecţii din municipiu a unui număr de 1.242 de semafoare, 1.979 de indicatoare rutiere, 72 de automate de dirijare a circulaţiei, 633 de camere de detecţie și a 59 de echipamente pentru supraveghere, toate coordonate prin intermediul unui dispecerat.

Datele colectate de la detectoarele de trafic urmau să fie transmise către automatul de trafic, iar prin intermediul sistemului de comunicaţii la centrul de comandă, unde trebuiau să fie stocate în baza central de date. Potrivit autorităților locale, sistemul astfel introdus ar fi trebuit să conducă în maximum 2 ani de la implementare la reducerea timpului de călătorie pe principalele axe ale orașului la orele de vârf, în medie, cu aproximativ 25%.

Un proiect care nemulțumește în egală măsură atât șoferii cât și pietonii

La 10 ani de la intrarea în funcțiune a sistemului, lucrurile nu s-au schimbat aproape deloc, ba, am putea spune, chiar s-au înrăutățit. În acest moment, în oraș se circulă mult mai prost decât în urmă cu 10 ani, cei mai mulți dintre ieșeni fiind nemulțumiți de timpul foarte mare petrecut în trafic, fie în calitate de șoferi fie ca pietoni. „Sunt zile în care am făcut și două ore din Copou până la capăt CUG, mai ales la orele de vârf. Acum, în august, lucrurile parcă arată mai bine, însă asta din cauză că mulți ieșeni sunt plecați în concediu și elevii sunt în vacanță. Din septembrie, însă, sunt convins că lucrurile vor reveni pe făgașul normal”, spune amar Vasile, șofer din Iași. „ Ca pieton, pierd foarte mult timp atunci când mă deplasez în oraș, cu atâtea și atâtea semafoare. Oriunde te îndrepți dai de semafoare. Autoritățile au împânzit orașul cu zeci de semafoare, în față cărora aștepți uneori chiar și 5 minute până se face verde. Uneori am impresia că pentru cei care conduc orașul sunt mai importante mașinile decât oamenii”, afirmă cu năduf Maria, pensionară din Iași.

De altfel, în ultima perioadă, tot mai mulți ieșeni s-au plâns de faptul că timpii de așteptare de la semafoare, respectiv de trecere de la culoarea roșie la cea verde, sunt foarte mari, iar timpul alocat culorii verzi este prea mic pentru a putea traversa strada în condiții de siguranță.

Ca de fiecare dată, autoritățile promit să rezolve situația, însă lucrurile continuă să rămână la fel, fără se se schimbe ceva. Săptămânal, membrii comisiei de circulație a municipiului aprobă tot de felul de măsuri, cum ar fi introducerea de noi sensuri unice de circulație sau înființarea de noi treceri de pietoni, care teoretic ar trebui să conducă la o mai mare fluidizare a traficului, însă sunt foarte reticienți atunci când trebuie să reanalizeze timpii de semaforizare din intersecții, toate acestea în detrimentul șoferilor și al pietonilor, care continuă astfel să se acuze reciproc de „marea înghesuială” existentă în oraș la orele de vârf și nu numai.

Edi MACRI