Cum văd maghiarii reorganizarea ţării

* fostul consilier prezidenţial Peter Eckstein-Kovacs a declarat pentru „Evenimentul Regional al Moldovei” că federalizarea ţării nu prezintă niciun risc * în schimb, acesta a susţinut că riscul este ca maghiarii să plece din ţară precum nemţii sau evreii

Campanie „Evenimentul Regional al Moldovei” de informare a opiniei publice

Cotidianul „Evenimentul Regional al Moldovei” continuă campania de informare cu privire la reorganizarea administrativ-teritorială a ţării. În materialul de astăzi, vă propunem viziunea partidelor care reprezintă comunitatea maghiară: UDMR şi PPMT. Analizele şi interviurile publicate anterior în cadrul acestei campanii pot fi citite pe www.ziarulevenimentul.ro la secţiunea „Moldova/Regionalizare”.

Comunitatea maghiară din România are două propuneri pentru reorganizarea administrativ-teritorială a ţării. Cele două variante sunt promovate în spaţiul public de către UDMR, pe o parte, şi Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), pe de alta. Un lider marcant al UDMR, fostul consilier prezidenţial Peter Eckstein-Kovacs, a vorbit, în exclusivitate pentru „Evenimentul Regional al Moldovei”, despre cele două modele de regionalizare propuse de comunitatea maghiară.

UDMR vrea 16 regiuni, iar PPMT, partid care militează deschis pentru autonomia maghiarilor, 15 regiuni

Kovacs: „Federalizarea este un sistem eficient în alte părţi”
În timp ce UDMR susţine împărţirea în 16 regiuni, PPMT, partid care militează pentru autonomia maghiarilor, propune trei macroregiuni (Muntenia, Transilvania şi Moldova) cu 15 regiuni în interiorul acestora. „Sunt două strategii pe care le-au adoptat entităţile politice ale maghiarilor din România. Viziunea UDMR este mai pragmatică având în vedere că este şi partid parlamentar, iar dacă nu va fi întrebat despre regionalizare, măcar va fi ascultat. PPMT, un partid mai mic şi mai recent, doreşte o regionalizare soră cu federalizarea în care să fie trei regiuni mari, cele istorice, şi în cadrul acestor unităţi mari să fie unele mai mici, şase în Transilvania, cinci în Moldova şi patru în Muntenia”, a declarat Kovacs. Întrebat despre oportunitatea federalizării ţării, secretarul general al UMDR a subliniat că un astfel de proiect poate fi fezabil. „Din punctul meu de vedere, nici vorbă de risc. Riscul este ca şi ungurii să dispară din România, aşa cum au dispărut nemţii şi evreii. Dacă ţara merge prost şi este administrată prost, dacă minorităţile sunt privite ca un element străin, atunci este pericolul să plece şi această comunitate. Federalizarea este un mijloc de dezvoltare care pare să fie eficient şi în alte părţi”, a spus Kovacs. Acesta nu susţine ca procesul de reorganizare să fie realizat pe scheletul regiunilor de dezvoltare existente. „Actuala structură a regiunilor nu este fezabilă şi nu este recomandată pentru a se păstra. Trebuie să facem regiunile economice de dezvoltare şi din experienţa pe care o dobândim, după aceea să trecem la reorganizarea administrativă”, a concluzionat liderul maghiar.

UMDR acuză graba cu care se face regionalizarea
Fostul consilier prezidenţial a precizat că reorganizarea administrativ-teritorială se va face conform programului anunţat de Ministerul Dezvoltării. „Mă tem că regionalizarea va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2014 pentru că această coabitare Băsescu - Ponta este eficientă din acest punct de vedere. Amândoi au această viziune de a nu deschide Cutia Pandorei, ei înţelegând de a deschide discuţiile spre soluţii regionale noi faţă de cele existente ar duce la discuţii interminabile. Dar nici pe genunchi nu se poate face o măsură administrativă de acest calibru”, a explicat Kovacs.

„Cele două judeţe secuieşti nu pot fi dezlipite şi asta stârneşte sentimente în regiune, e cuiul lui Pepelea, dar sunt soluţii” - Peter Eckstein-Kovacs, secretar general UDMR

Ce instituţii ar trebui descentralizate
Liderul UDMR susţine că domeniile care ar trebui să fie prioritare în procesul descentralizării sunt cele vitale, precum educaţia sau sănătatea. Kovacs a precizat că politicile în aceste sectoare sunt stabilite la centru pentru o viziune unitară şi a subliniat că regiunile trebuie obligatoriu să aibă instituţii descentralizate. „Vorbesc despre o politică educaţională coerentă, de exemplu să nu ai şase universităţi, ci să ai una şi bună. Este vorba de sănătate, să fie un centru regional unde să fie de toate şi să nu cari bolnavul dintr-un colţ al ţării în celălalt. Este vorba de o mai bună gospodărire a drumurilor şi, nu în ultimul rând, sunt probleme ecologice şi de management al deşeurilor care se pot gestiona la nivel regional mai bine decât în forma actuală cu judeţele”, a menţionat Kovacs. Fostul consilier al preşedintelui Traian Băsescu a adăugat că toate instituţiile descentralizate ale statului trebuie să treacă „în bună parte la regiuni”.

 
Kovacs:„Îmi place modelul polonez”
Un sistem de regionalizare care ar putea fi implementat cu succes în România este bazat pe modelul polonoz. Cel puţin aşa susţine Kovacs. „Modelul polonez îmi place pentru că este unul funcţional şi se bazează pe comune şi pe unităţi administrative relativ mici, dar nu mai puţin de 100.000 locuitori, existând asemănări cu modul în care era organizată România interbelică”, a spus Kovacs. Liderul maghiar a subliniat că un astfel de model ar fi benefic şi pentru secui. „Mă şi miră că nimeni din sfera politică nu a propus să adoptăm acest sistem. Asta ar merge şi pentru secui. Ei au fost organizaţi pe scaune ca să spun aşa care acoperă foarte bine acest sistem mijlociu de administraţie”, a explicat Kovacs. Sistemul polonez de regionalizare presupune şi înfiinţarea de guverne şi parlamente regionale, dar cu un rol executiv şi, respectiv, legislativ, limitat. Actuala guvernare a României exclude ca o astfel de putere decizională să fie oferită viitoarelor regiuni.

Ţinutul Secuiesc, regiune de sine-stătătoare în proiectele maghiarilor
* propunerea UDMR a fost lansată încă din anul 2009, în timp ce proiectul PPMT, care nu diferă foarte mult de cel al UDMR, a venit în acest an
Includerea judeţelor Mureş, Harghita şi Covasna este principala controversă a proiectului UDMR privind reorganizarea administrativ-teritorială. Liderii maghiari susţin că nu este vorba de reorganizare pe criterii etnice a ţării, ci bazată pe argumente economice. Statisticile însă arată că Harghita şi Covasna se numără printre cele mai sărace judeţe din ţară. „Noi credem că actualele regiuni de dezvoltare nu şi-au atins scopul, aşa cum este acesta definit de reglementările europene, respectiv de a reduce decalajele dintre regiuni şi din cadrul lor. Credem că proiectul cu opt regiuni ar fi o greşeală foarte mare”, a declarat recent senatorul UDMR Attila Cseke. Maghiarii propun 16 regiuni formate din cel mult trei-patru judeţe faţă de un minim de cinci-judeţe, aşa cum prevede proiectul USL. Argumentul UDMR constă în faptul că regiunile cu o suprafaţă mai redusă şi un număr de locuitori mai mic au şanse mai mari să performeze din punct de vedere economic. Explicaţia UDMR a fost combătută însă de specialişti care au precizat că nu există nicio legătură între performanţa economică şi suprafaţa regiunii, dezvoltarea ţinând strict de “concentrarea unităţilor de producţie şi de creare a valorii adăugate”.

PPMT propune întoarcerea la fostele principate româneşti: Transilvania, Moldova şi Ţara Românească

PPMT a lansat proiectul în martie 2013
Propunerea PPMT vizează înfiinţarea a trei macroregiuni pe fundamente istorice - Transilvania, Ţara Românească şi Moldova cu "motoare de dezvoltare economică". De exemplu, în privinţa Moldovei, PPMT propune centrul regional în zona Galaţi - Brăila. „În Transilvania, de exemplu, ne-am gândit la şase regiuni, începând cu Banatul, cu centrul regional la Timişoara, Partium, centrat pe Oradea, Transilvania de Nord cu centrul pe capitala Transilvaniei, la Cluj, Transilvania de Sud cu centrul regional la Sibiu şi rămâne Ţinutul Secuiesc centrat pe Târgu Mureş, centrul tradiţional al său. Mai rămâne o mare aglomeraţie urbană, în jurul municipiului Braşov, care are toate condiţiile să primească un statut special în această construcţie”, a explicat Toro T. Tibor, preşedintele PPMT, citat de Mediafax. Potrivit propunerii PPMT, Ţara Românească ar urma să includă regiunile Oltenia, Muntenia de Sus, Muntenia de Jos, Dobrogea şi zona metropolitană Bucureşti, iar fosta regiune istorică Moldova ar cuprinde Moldova de Jos, Moldova de Sus, Bucovina şi marea aglomerare urbană la Gura Dunării - Galaţi şi Brăila - care, conform proiectului de regionalizare propus de PPMT, ar putea deveni „motorul de dezvoltare în regiune”.

Tibor: „Trebuie create noi judeţe”
Grupul de lucru al PPMT care a elaborat propunerea de regionalizare consideră că este nevoie în continuare de judeţe, dar graniţele acestora ar trebui revizuite, în paralel cu „crearea de noi judeţe şi desemnarea noilor reşedinţe ale acestora”. „Judeţele încă nu şi-au terminat misiunea istorică, deocamdată judeţele au o anumită identitate politică, chiar şi locală, dar nu sub acea forma sub care au fost încropite în 1968 de reforma lui Ceauşescu. Cred că acum avem posibilitatea de a face acele corecţii prin care judeţele să devină într-adevăr nişte subregiuni care ajută şi care nu împiedică dezvoltarea”, a spus preşedintele PPMT, potrivit Mediafax.

Hunor: UDMR nu vrea regiuni administrative
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat recent că România nu are nevoie de încă un nivel administrativ. „Problemele dezvoltării României nu stau în lipsa acestui nou nivel de administraţie publică, România nu are nevoie de încă un nivel birocratic între judeţ şi centru”, a spus Hunor. Acesta a argumentat că, dacă mai înfiinţezi încă un nivel administrativ, „vrei, nu vrei, la un moment dat, judeţele vor fi golite de rost”. Motivul, a arătat el, este că „nu centrul cedează din putere, cum se spune, ci judeţele”.

Pagină realizată de Alex Andrei

 

Acum ne poți urmări și pe FACEBOOK