Oglinda definirilor de sine

Imnul Colegiului Naţional „Ştefan cel Mare” Hârlău

Colegiu, flacăra vieţii,
Cetate de vrednic erou,
Tu eşti cronică de fapte
Şi-al trecutului ecou.
Ne–aminteşti de voievozi,
De vremurile grele,
De stropii de lumină
Şi urcuşul înspre stele.
(REFREN:)
Ştefan, Ştefan, domn străbun!
Prin noi răsună fala ta
Iar peste ani, pe-acelaşi drum,
Ca noi, de-a pururi vor cânta
Sub bolta cerului senin
Şi toţi acei ce vor urma,
Cu sufletul de viaţă plin,
Când în colegiu vor călca.

Buchete mari de visuri grele
Pe-a vieţii cale făurim,
Tu eşti eternă primăvară,
Noi mugurii ce-o să-nflorim.
În pomul tinereţii tale
Avem toţi câte-o chemare
Către porţile-mplinirii
Şi a cugetului floare.
O mireasmă de-nnoire
Proaspătă-i ca niciodat!
Ştefan, umbră fericită,
Cheamă-ţi fiii ce-au plecat
La Hârlău, întru cinstire,
C-al tău nume îl purtăm;
Imn de-naltă preţuire
La Colegiu să-nălţăm!
Versuri şi muzică: Ruxandra Maria Tomulesei, clasa a X-a F

 

 

Cearta

Mă cert cu tine, ploaie,
Atunci când plâng.
Mă cert cu tine, noapte,
Când nu mai găsesc calea
Spre propria-mi fiinţă.
Mă cert cu tine, trup,
Că ţii în ale tale gheare
Sufletul meu ce vrea să evadeze.
Dar nimeni nu dă glas strigării mele...
Rămân singură, certându-mă pe mine.
Anamaria-Diana Radu, clasa a XII-a D

 

Liceul Teoretic „Ion Neculce” Târgu-Frumos

Jurnalul unui adolescent

Adolescenţa este cea mai frumoasă perioadă a existenţei noastre, în care visele devin realitate şi zâmbetul este din inimă.
O vârsta a îndoielilor, a ideilor măreţe şi a întrebărilor fără răspuns: „Cine sunt?”, „De unde ştiu dacă am luat decizia corectă?”, „Care este scopul meu în viaţă?”, „De ce mă simt singur dacă sunt înconjurat de oameni?”.
Este atât de greu să te regăseşti, să ai încredere în forţele proprii şi să lupţi pentru visele tale… Apar tentaţii, vicii, prieteni falşi… influenţe ce formează adulţii pierduţi de mâine, care nu-şi cunosc rolul în viaţă, evitând să se maturizeze, să-şi asume responsabilităţi şi să-şi trăiască viaţa frumos. Mulţi dintre adolescenţi sunt firi introvertite, tineri care se simt inferiori celor „puternici”, celor impunători, care au mereu atenţia asupra lor. Orice om are dreptul de a-şi spune punctul de vedere, de a-şi susţine o preferinţă sau de a combate o idee.
Să nu eziţi o clipă să te faci auzit, pentru că PĂREREA TA CONTEAZĂ! Este esenţial să parcurgi această minunată etapă luând decizii corecte, visând, dar mai ales bucurându-te de toate frumuseţile vremii la care niciodată n-o să te mai întorci. ŞI NU UITA: Să-ţi visezi ţintele şi să trăieşti pentru a le atinge!
Betty Manolache, clasa a XII-a C

Prietene drag!
Ai deschis ochii, ai văzut lumea din jurul tău şi nici n-ai apucat să o vezi bine că i-ai şi închis. Ai păşit uşor înainte, fără grabă. Ai crezut că strică. Dar te-au mâncat cei din primul rând, te-au îngropat de viu. Şi ai zis: „Lasă...” Ai vărsat o lacrimă, numai tu ştii unde şi când, ai ţinut capul sus şi ai zis: „Mergem mai departe...” Şi ai mers, ai mers până când ai dat de alt obstacol, dar nu ai renunţat. Tu ai timp pentru toţi ca noi… adolescenţi ca şi tine, de altfel. Zâmbeşte! Să vezi ce frumos e să zâmbeşti, dar ştii deja asta, pentru că tu foloseşti zâmbetul ca terapie pentru cei din jur. Te încăpăţânezi să treci cu vederea peste tot şi să uiţi momentele care te-au adus în prag de suferinţă, dar cred că nici eu nu ştiu cât de mult ai suferit în tăcerea ta.
Lasă-mă să-ţi alin durerea! Nu uita de tine!...
Ilinca Malanca, clasa a X-a D