Interviu cu Doru Baltag, medicul care alungă durerea cu ajutorul acelor

default

Dimensiune font:

| 08-06-2017 05:25

 Doru Baltag este medic neurolog de peste 30 de ani, la Spitalul Clinic de Recuperare din Iaşi şi director medical al unităţii de 10 ani. Este cunoscut şi ca medicul care alungă durerea cu ajutorul acelor după ce din 1992 din dorinţa de a-şi trata mai bine pacienţii, a învăţat şi tehnica acupuncturii pe care o aplică cu succes. Şi-a dorit să fie medic încă de când era copil, după ce viaţa l-a pus la grea încercare, iar acum numără anii de Medicină după vârsta fiicei şi cei de Neurologie după vârsta fiului. O minte strălucită, cu o curiozitate ieşită din comun, care nu încetează să caute răspuns la întrebări, medicul Doru Baltag a terminat de curând o carte la care a lucrat mai bine de trei ani şi spune că între toate astea, mai are timp de multe alte lucruri. Crede că, în viaţă, cel mai important e să lupţi pentru obţinerea echilibrului, iar apoi să-l menţii dar şi că fără sănătate, nimic nu contează. Despre începuturile sale, despre cum îmbină neurologia cu acupunctura dar şi cu viaţa de familie, dar şi despre cazurile cu care se confruntă cel mai des şi alte lucruri interesante, acesta a avut plăcerea de a povesti în cadrul unui interviu acordat cotidianului „Evenimentul Regional al Moldovei”. 

 

-Domnule doctor, vă propun să pornim pe firul biografiei. Cum de aţi ajuns să practicaţi Medicina?
-Traseul alegerii profesiei medicale este destul de liniar. Părinții mei au fost asistenți medicali în localitatea Bogdănești, din județul Sucevea şi şi-au desfășurat activitatea aproximativ 40 de ani, deservind o comunitate de 4.000-5.000 de locuitori, încât de mic copil am aflat noțiuni de prim-ajutor, urgențe care se pot ivi, despre vaccinări și îngrijirea copiilor. Dar, poate că momentul cel mai important a fost atunci când, copil fiind și având o purpură trombocitopenică (boala vânătăilor apărute din senin-n.r.), la vârsta de 7 ani, medicul din sat nu a reușit să lămurească problema și a recomandat un consult la Fălticeni, la spitalul cel mai apropiat. Am mers apoi cu căruța și a durat patru ore, timp în care în mintea mea de copil s-a conturat imaginea medicului perfect în care două lucruri trebuiau să fie esențiale: să fie priceput și să fie blând. Acest gând m-a urmărit toată perioada în care m-am format ca medic și aș îndrăzni să cred că și-a pus amprenta și asupra comportamentului meu vis-a-vis de pacienți.

“Decât să fiu inginer într-o hală, mai bine să fiu doctor”

-Am putea spune că şi părinţii care erau asistenţi medicali v-au influenţat cumva în alegerea carierei?
-Cu siguranţă. Dar nu numai ei. Deşi am intrat în liceu cu ideea de a face matematică, profesoarele cele mai bune au fost de Chimie și Biologie. Ele mi-au spus că decât să fiu inginer să lucrez într-o hală, mai bine să fii doctorul lor. Astfel, mii-au asigurat condiții bune de studiu, fiind la internat, mi-au asigurat accesul în laboratoare unde pregăteam subiecte pentru olimpiadă şi aşa am ales apoi să mă îndrept spre Medicină.
-Aţi studiat medicina. Dar, dintre toate disciplinele, de ce aţi ales tocmai Neurologia?
-În Facultate, până în anul 5 nu s-a conturat o preferință deosebită spre ceva anume. Însă, în anul 5, am făcut Neurologia cu conferențiarul Emil Nemțeanu care a impresionat toată promoția cu maniera clară și sintetică de a prezenta materia. Cursul ținea două ore și în prima oră ne aducea pacienții și ni-i prezenta, iar în ora a doua oră scriam ce știam deja din prima oră. Când am terminat Facultatea, făcând un clasament al celor mai frumoase cursuri, l-am pus pe cel de Neurologie pe primul loc. Aşa am ajuns să aleg asta.

“Măsor activitatea medicală după două repere importante”

-Ce a urmat apoi?
-Au urmat trei ani de stagiatură și doi ani de activitate ca medic de familie în zona Târgu Frumos. Apoi am participat la concursul de secundariat și am optat pentru postul de neurolog la Spitalul de Recuperare iar din 1998 acolo sunt. Eu măsor activitatea medicală după două repere importante: numărul de ani de activitate medicală este egal cu vârsta fiicei mele născută în 1983 și numărul anilor de neurologie cu vârsta băiatului născut în 1988.
-Sunteţi cunoscut şi pentru faptul că practicaţi acupunctura. Cum aţi ajuns să faceţi asta?
-În primii ani de Neurologie, am încercat să aflu cât mai multe despre mijloacele de tratament, pentru că atunci nu se puteau aplica prea multe. Aşa am aflat din cel mai important tratatat de Neurologie că dacă nu sunt rezultate cu tratamentul medicamentos, se poate încerca acupunctura. A fost momentul când am început să mă documentez, am dat un examen de admitere la cursurile de acupunctură de la București, am obţinut competența în 1992 și de atunci am încercat să aplic această metodă la pacienții cu probleme neurologice funcționale.
-Care sunt diagnosticele care beneficiază cel mai frecvent de tratamentul cu acupunctură?
-Acupunctura dă rezultate la insomnii, durere lombară, durere cervicală, nevralgia detrigemen şi multe alte afecţiuni funcţionale. Multă lume consideră acupunctura un panaceu universal, dar nu este așa. Aceasta dă rezultate pe un anumit palier de patologie. Dacă pacientul se încadrează pe acest palier, sunt rezultate favorabile, altfel, dacă sunt afecțiuni severe, precum accidente vasculare cerebrale, tumori, artroze severe, nu există răspuns. Eu, de regulă, atenționez pacienții că resursele sunt limitate și nu trebuie să alegem afecțiuni organice și vechi.
-Ştiam că nu se face acupunctură când este lună plină. Este adevărat?
Da, există niște limitări. Spre exemplu, în perioadele cu lună plină sunt pacienți sensibili și îi întreb dacă au exarcerbări ale durerilor de cap și ale diverselor nevralgii. Dacă sunt sensibili la luna plină, nu îi înțep în acea perioadă.

“Dacă nu este sănătate, degeaba există celelelalte”

-Ce altceva aţi mai învăţat de când practicaţi acupunctura?
-Contactul cu acupunctura mi-a permis și apropierea cu filosofia din zona asiatică de Sud-Est, care m-a făcut să consider că în viață cel mai improtant lucru e să lupți pentru obținerea echilibrului și după ce l-ai obținut, să lupți pentru a-l menține. Pentru extrem orientali, trepiedul echilibrului e constitutit de afectivitate, stare materială și poziție socială. E o concepție interesantă, dar exlude sănătatea. Iar dacă nu este sănătate, eu cred că degeaba există celelelalte, de aceea, la trepiedul menționat eu aș pune ca principal pilon starea de sănătate.
-Credeţi că gândurile negative influențează starea de sănătate?
-Cu siguranță. Starea psihică influnțează imunitatea, iar aceasta ne apără sau poate acționa împotriva noastră. Totul pleacă de la asta.
-Care sunt cazurile cu care vă confruntaţi cel mai des în spital?
-Lucrând într-o clinică de Recuperare, cele mai frecvente cazuri sunt cele de accidente vasculare cerebrale care se soldează cu semipareză ca urmare a înfundării unei artere sau spargere a unei artere din creier. Sunt cazuri care se rezolvă în luni de zile, dar și cazuri în care după ani de tratament recuperator, se ajunge doar la o independență parțială a pacientului. Sunt şi mulţi tineri afectaţi, sunt şi cazuri în care accidentele vasculare se repetă pentru că nu sunt ţinuţi sub control factorii de risc. În cazul tinerilor, se produce atunci când există o malformație la inimă nediagnosticată. Acolo facem mai multe investigații şi atenționăm familia să ia măsuri de prevenție pentru ceilalți.
-Aţi întâlnit de-a lungul carierei numeroase cazuri. Aveţi un exemplu pe care îl ţineţi minte dintr-un motiv anume?
-Sunt mai multe dar a fost un caz care mi-a rămas în minte al unei tinere de 19 ani, studentă la Stomatologie. Era internată într-un alt spital și am fost solicitat să o examinez. Era suspectă de o boală sistemică, avea un deficit motor al mâinilor și picioarelor, iar deficitul a avansat și s-a ajuns la o paralizie a membrelor. I-am indicat transferul în Clinica de Neurologie, s-a pus diagnosticul de poliradiculonevrită, dar apoi a fost nevoie de transfer la ATI la „Sf. Spiridon” pentru că avea nevoie să repire cu ajutorul aparatelor, pentru că în 30 de minute se putea pierde. Pacienta și mama au fost decepționate de decizie, dar am promis că voi merge zi de zi acolo. Am fost zilnic şi îmi amintesc că stăteam la birou și scriam o fișă de observație și ea a ridicat antebrațul și s-a mișcat, tratamentul fiind eficient. Şi-a revenit, a continuat studiile, a terminat faclutatea, s-a căsătorit, are copii, iar acum, ne vedem prin oraș din când în când la diverse evenimente și ne amintim cu emoție de acele săptămâni tensionate.
-Deci aţi putea spune că aveți și pacienți preferați...
-Da, se stabilește o legătură între medic și pacienți. Îți dorești din tot sufletul să-i vezi bine, să-i salvezi și dacă acest lucru chiar se întâmplă, e cea mai mare răsplată pentru un medic.
-Sunteți medic neurolog, vă ocupați de acupunctură, sunteţi şi director medical, mai aveți timp și de alte lucruri?
-Eu zic că da, cei din jurul meu spun că nu. Cu partea adminstrativă, ca şi director medical, am avut noroc de o echipă sudată. Ne ajutăm mult și atunci când cineva nu poate face ceva, face altcineva, deci nu este o presiune mare pe noi. Presiunea mare vine din partea legislației mereu schimbătoare dar și a pacienților cu care trebuie să discutăm ce se poate face şi ce nu. Apoi, le dăm dreptate pentru că pacienţii au mereu dreptate. Legat de timpul care rămâne, am scos de sub tipar o carte acum două săptămâni, rezultat al vizitelor mele în secţiile de Terapie Intensivă de la Chirurgie Cardiovasculară şi Terapie Intensivă Coronarieni, erajul 4 şi 5, de la Institutul de Boli Cardiovasculare. Tot ce am văzut acolo timp de 10 ani, sute de cazuri, am concentrat în notiţe. Acel spital nu are neuorlog şi când era cazul eram solicitat să îmi dau cu părerea. Unele cazuri m-au pus în dificultate şi ajungeam acasă citeam, am început să-mi scot notiţe şi aşa a ieşit o carte împreună cu doamna profesor Cătălina Arsenescu, cu domnul profesor Grigore Tinică şi cu una din doctorii cardiologi de acolo Delia Şalaru, care este fiica mea. În rest, îmi ocup timpul cu nepoţica, iar dacă ea nu este la mine, îmi ocup timpul în grădină, vorbesc cu trandafirii, cu pomii, cu arborele de Ginkgo Biloba...
A consemnat Roxana NĂSTASĂ

Puncte preluare anunturi  "Evenimentul Regional al Moldovei"  in Iasi

<>

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua
ULTIMA ORA
Bancul Zilei

04:22

„Participarea marilor scriitori la FILIT este meritul personal şi rodul credibilităţii internaţionale a organizatorilor”
07/10/2019 11:02

  „Participarea marilor scriitori la FILIT este meritul personal şi rodul credibilităţii internaţionale a organizatorilor” * dialog cu scriitorul Dan Doboş, directorul Bibliotecii Judeţ ...

„Avem un sistem educaţional secularizat, sincretic, pe alocuri aberant”
05/05/2018 16:15

- Doamna profesor, tocmai aţi participat la Conferinţa Internaţională de Educaţie a Adulţilor. Ce spun specialiştii in domeniu despre starea actuală a actului educaţional şi nu mă refer doar la zona ...

 Mihai Chirica: „Nu poţi doar să ceri. Trebuie să şi oferi”
26/03/2018 05:45

  - Domnule Chirica, social-democraţii participă - şi este uimitor acest lucru, la unul dintre cele mai triste paradoxuri ale timpului nostru. În timp ce trăim in poate cea mai mare criză a ...

 ”Pe vremea comuniştilor aveam personal medical, dar nu aveam aparatură. Astăzi, e invers!”
03/02/2018 04:30

-- Domnule doctor, se implinesc patru decenii de cand Spitalul de recuperare a apărut in viata iesenilor. Sunteti singurul medic rămas in activitate din acele vremuri... Cum a apărut această idee? - Totul ...

Prof. dr. Florin Mitu: „A gândi pozitiv este un element cheie pentru un medic”
12/10/2017 04:45

Despre recuperare cardiovasculară, factorii de risc in bolile cardiovasculare şi ce trebuie să facem ca să ne protejăm inima de evenimente nefericite, dar şi despre alte lucruri interesante, dr. Florin M ...

Marius Oprea: „Niciodată nu este prea tîrziu pentru adevăr şi nici pentru dreptate”
02/10/2017 05:00

- Aţi infiinţat Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, institut de cercetare aflat sub egida Guvernului. Plecind de la această postură, cum se văd astăzi urmările comunismului şi cum ar treb ...

Prof. univ. dr. Stelian Dumistrăcel: „Un discurs care nu îl respectă pe interlocutor este un discurs pierdut”
19/08/2017 06:00

 Cald, deschis şi mai ales din cale afară de receptiv la tot ceea ce il inconjoară, lingvistul Stelian Dumistrăcel a mărturisit care este cea mai mare implinire pe care i-a oferit-o viaţa la catedră ...

„Orice ar fi, fizica nu se uită”
27/07/2017 05:36

  - De unde pasiunea pentru fizică? - Am trecut prin sistemul de invăţămant ca orice copil obişnuit. La un moment dat, am sesizat că sunt capabil să mă descurc la matematică mult mai bine decat ...

„În viaţă am avut o şansă extraordinară: să fac ceea ce îmi place”
13/07/2017 12:20

În interviul acordat cotidianului „Evenimentul Regional al Moldovei”, dr. Lăcrămioara Stratulat, care ocupă funcţia de director al Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi ...

„Cinematografia ne face să trăim mai multe vieţi, cu fiecare film în parte”
25/05/2017 04:49

Ambasador cultural al Festivalului Serile Filmului Romanesc de trei ani şi prezentă la cea de-a VIII-a ediţie a festivalului, Irina-Margareta Nistor a acordat un interviu cotidianului „Evenimentul Regi ...

Aboneaza-te la cele mai noi stiri din Regiunea Moldovei