La Tapiola, într-un ostrov al modernităţii
Dimensiune font:
În drum spre Tapiola, în finlandeză — joc de urşi, cartier nou al oraşului-satelit Esspo, aşezat pe şoselele care se întâlnesc şi se despart, asemeni curelelor unui chieptar mioritic. Suflă un vânt rece, călător dinspre ţinuturile lapone, un vânt care zdrenţuieşte coamele oxigenate ale mestecenilor şi stejarilor. Lăsăm în urmă, între copacii cuprinşi de vâlvătăi, vilele cartierului rezidenţial din scândură sau piatră, acoperite de licheni şi muşchi, nişte plăsmuiri ieşite ca din mare. Pădurile-s rare, arborii ser rânduiesc ca nişte cruci într-un ţintirim de ţară. Pe tapiseriile galbene ale frunzelor ieşite din cheutorile copacilor, se ivesc peceţi, sumedenie de peceţi roşietice, stâncării, albăstrui ochiuri de apă. În sfârşit Tapiola, cartier, cu aproape 25.000 de locuitori, construit în urmă cu peste o jumătate de veac în urmă. Siluete familiare, blocuri, mai ales turnuri, albe, albastre, cărămizii. Un cap de perspectivă, un paralelipiped înalt, unde pe terasa radar se află restaurant. Încolo linii şi forme obişnuite, cuminţi. Originalitatea e generată de folosirea ingenioasă a cadrului natural. Organizate aidoma sistemelor galactice, construcţiile poartă mereu pelerine vegetale, vara de salcâmi, stejari şi iarna de conifere.
Dimineţile, la un asemenea timp ne aflam aici, orele când oamenii erau la muncă, e linişte, o linişte de singurătate polară, tulburată doar de măcăitul raţelor semidomesticite, care străbat cu flotilele lor ochiurile cu apă tăcută, puţin încreţită precum vechile pergamente. Tapiola e supranumit şi oraşul florilor. Flori peste tot, flori muribunde în toamna grăbită. Nişte statuete de fildeş pe alei, păstrate şi venerate, veritabile zeităţi de un popor care are cultul ordinei şi valorilor sale.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau