Republica Moldova, colorată în roşu

Candidatul prorus Igor Dodon a câştigat alegerile prezidenţiale din Republica Moldova, învingând-o în cel de-al doilea tur de scrutin pe candidata proeuropeană Maia Sandu 

Diferenţa dintre cei doi candidaţi în turul doi al alagerilor prezidenţiale din Republica Moldova a fost de aproximativ 73.000 de voturi, a anunţat ieri Comisia Electorală Centrală (CEC), după procesarea a 99,9% din procesele verbale. Astfel, pentru liderul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, au votat 835.010 persoane, reprezentând 52,29% din voturi. Candidata Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), Maia Sandu, a primit 761.934 de voturi, reprezentând 47,71% din sufragii. Igor Dodon i-a mulţumit contracandidatei sale pentru „o bună campanie electorală” şi a felicitat-o pentru „un rezultat lăudabil”, promiţând să ţină cont de poziţia alegătorilor Maiei Sandu. Cu toate acestea, ambii candidaţi au estimat că scrutinul a fost „prost organizat”, denunţând lipsa de buletine de vot în secţiile de votare din diaspora. Ieri, Maia Sandu a anunţat deja că va contesta la Curtea Constituţională rezultatul alegerilor.
Apel la Curtea Constituţională
Sandu a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, că va înainta Curţii Constituţionale dovezi privind fraudarea turul al doilea al alegerilor prezidenţiale şi speră ca probele să fie admise de judecători. „Noi vom folosi toate pârghiile legale pentru a clarifica fiecare incident şi pentru a cere examinarea fiecărei contestaţii, pentru că fiecare vot contează. Vom prezenta Curţii Constituţionale dovezile încălcărilor comise în procesul electoral”, a afirmat Sandu. De altfel, candidata PAS a cerut din nou demisia preşedintei Comisiei Electorale Centrale, Alina Russu, şi a ministrului de externe Andrei Galbur, „pentru faptul că au încălcat dreptul constituţional al cetăţenilor Republicii Moldova din diaspora de a-şi exercita dreptul la vot”. Astfel, Maia Sandu a acuzat public faptul că „aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici libere”. „Oponenţii noştri au folosit metode necinstite, manipulare, minciună, bani murdari, resurse administrative, mass media care nu au fost neapărat independente pe alocuri, chiar şi servicii speciale”, a adăugat contracandidata lui Dodon.
Proteste de stradă, pe modelul Trump
Pe fondul nemulţumirilor exprimate public, aproximativ 1.000 de tineri au protestat ieri la amiază, în faţa Guvernului Republicii Moldova, în semn de protest faţă de modul de organizare a celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale de duminică, dar şi faţă de victoria socialistului Igor Dodon. Mai mult, cetăţenii Republicii Moldova nemulţumiţi de modul în care s-a desfăşurat turul al doilea al alegerilor prezidenţiale erau convocaţi ieri la un amplu protest în Piaţa Marii Adunări Naţionale, la apelul Asociaţiei Obşteşti „Onoare, Demnitate şi Patrie”.
Premieră pentru ultimii 20 de ani
Pentru prima dată după 1996, preşedintele Republicii Moldova a putut fi ales prin sufragiu universal. Scrutinul a fost supravegheat de peste 4.000 de observatori din Republica Moldova şi din străinătate. Aceste alegeri prezidenţiale i-a mobilizat, de părţi diferite ale baricadei, pe susţinătorii unei apropieri de Rusia şi pe cei ai integrării în Uniunea Europeană. Dodon a promis că va modifica partea economică a Acordului de Asociere cu UE, semnat în 2014 de autorităţile proeuropene de la Chişinău, spre marea nemulţumire a Moscovei, şi că va face în aşa fel încât republica să „poată face comerţ cu Rusia la fel ca şi cu UE”. Dan CONSTANTINESCU

Cine este Igor Dodon
Igor Dodon (41 de ani) s-a născut în localitatea Sadova (raionul Călăraşi), este căsătorit şi are trei copii. A absolvit Facultatea de Economie din cadrul Universităţii Agrare de Stat şi Facultatea de Management din cadrul Academiei de Studii Economice. A fost ministru al Economiei în perioada 2006-2008, în Guvernul Tarlev. În Executivul următor, condus de Zinaida Greceanii, Dodon şi-a păstrat portofoliul, dar a ocupat si funcţia de prim-vicepremier. În 2009, a fost ales deputat din partea PCRM, iar în noiembrie 2011 a părăsit formaţiunea şi s-a alăturat Partidului Socialiştilor, al carui preşedinte a devenit la congresul organizat în acelaşi an.